Etimologie

Din sfărâma.

Pronunție

  • AFI: /sfə.rɨ'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
sfărâmare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ sfărâmare sfărâmări
Articulat sfărâmarea sfărâmările
Genitiv-Dativ sfărâmării sfărâmărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a sfărâma și rezultatul ei.


Traduceri