Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
mecanică

Etimologie

Din mecanic.

Pronunție

  • AFI: /meˈka.ni.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mecanică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mecanică mecanici/mecanice
Articulat mecanica mecanicile/mecanicele
Genitiv-Dativ mecanicii/mecanicei mecanicilor/mecanicelor
Vocativ mecanică/mecanico mecanicilor/mecanicelor
  1. știință care studiază mișcarea sau echilibrul corpurilor sub acțiunea forțelor exercitate asupra lor; tehnica procedeelor în care intervin aceste fenomene; mecanotehnică.
  2. (înv.) mecanism, mașină.
  3. disciplină tehnică al cărei obiect îl constituie construcția și funcționarea mașinilor, îndeosebi a pieselor și a mecanismelor care servesc la transmiterea mișcării.
  4. tratat, manual de mecanică.
  5. specialistă în mecanică.
  6. persoană care efectuează operații de montaj, de reparare sau de întreținere a utilajelor, mașinilor și aparatelor.
  7. persoană care supraveghează sau conduce un vehicul sau un motor, cu instalațiile anexe; mașinistă.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe