fecioară
Etimologie
Din latină *fetiola sau din fată + sufixul -ioară.
Pronunție
- AFI: /fe.ʧi'o̯a.rə/
Substantiv
Declinarea substantivului fecioară | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | fecioară | fecioare |
Articulat | fecioara | fecioarele |
Genitiv-Dativ | fecioarei | fecioarelor |
Vocativ | fecioară | fecioarelor |
- fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat; virgină.
- (fig.) (adjectival) pur, curat.
- (bis.; art.) Maica Domnului.
- (astron.; art.) constelație zodiacală din regiunea ecuatorială a cerului, în care se află soarele la echinocțiul de toamnă (Virgo).
- unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online