fabrica

Vezi și : fabrică

română

Etimologie

Din franceză fabriquer < latină fabricare.

Pronunție

• AFI: /fa.bri'ka/

Verb

Conjugarea verbului fabrica
Infinitiv	a fabrica
Indicativ prezent pers. 1 sg.	fabric
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să fabrice
Participiu	fabricat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a produce o marfă în serie și în cantități mari, prelucrând materia primă într-o fabrică, într-o uzină etc.

   Uzina fabrică 100 de automobile pe zi.

2. (p. gener.) (fam.) a face, a confecționa, a realiza.

   Fabric versuri.

3. (fig.) a născoci, a plăsmui, a inventa.

Sinonime

• 1: face, produce
• 2: confecționa
• 3: inventa, născoci, plăsmui, scorni, ticlui

Cuvinte derivate

• fabricant
• fabricare
• fabricat
• fabricație, fabricațiune
• fabrică
• prefabrica
• prefabricat

Traduceri

a produce; a confecționa

catalană: fabricar (català) daneză: fabrikere (dansk) engleză: fabricate (English), manufacture (English) esperanto: fabriki (Esperanto) estoniană: fabritseerima (eesti) franceză: fabriquer (français) germană: fabrizieren (Deutsch) greacă: παρασκευάζω (paraskenázo) (Ελληνικά) italiană: fabbricare (italiano)

maghiară: összeszerel (magyar) neerlandeză: fabriceren (Nederlands) papamiento: fabriká (Papiamentu) poloneză: czynić (polski) portugheză: fabricar (português) spaniolă: fabricar (español) suedeză: tillverka (svenska), fabricera (svenska) turcă: uydurmak (Türkçe)

Etimologie

Din fabrică.

Pronunție

• AFI: /fa.bri.ka/

Substantiv

1. forma de singular articulat pentru fabrică.

Referințe

• DEX online

---

latină

(Latina)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului fabrica
f.	Singular	Plural
Nominativ	fabrica	'
Genitiv	'	'
Dativ	'	'
Acuzativ	'	'
Ablativ	'	'
Vocativ	'	'

1. atelier
2. fabrică