deficit

română

Etimologie

Din franceză déficit.

Pronunție

• AFI: /de.fi'ʧit/

Substantiv

Declinarea substantivului deficit
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	deficit	deficite
Articulat	deficitul	deficitele
Genitiv-Dativ	deficitului	deficitelor
Vocativ	deficitule	deficitelor

1. plus de cheltuieli față de venituri; lipsă (bănească) la un bilanț financiar; pierdere; (p.gener.) orice lipsă la o socoteală.

Expresii

• A fi în deficit = a fi în pierdere, a avea cheltuieli mai mari decât veniturile

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online