Wikipedia

Xinjiang

Xinjiang[n 1] (US /ˈʃɪnˈdʒjɑːŋ/), oficial Regiunea Autonomă Xinjiang-Uigură[2], este o regiune autonomă fără ieșire la mare a Republicii Populare Chineze (RPC), situată în nord-vestul țării, în zona dintre Asia Centrală și Asia de Est. Fiind cea mai mare diviziune la nivel de provincie a Chinei ca suprafață și a opta ca mărime diviziune de administrativă din lume, Xinjiang se întinde pe 1,6 milioane km2 și are aproximativ 25 de milioane de locuitori.[3] Xinjiang se învecinează cu Mongolia, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Afganistan, Pakistan și India. Lanțurile muntoase accidentate Karakorum, Kunlun și Tian-Șan formează o mare parte din granițele Xinjiangului, precum și regiunile sale de vest și de sud. Regiunile Aksai Chin și Trans-Karakoram Tract, ambele administrate de China, sunt revendicate de India. Xinjiang se învecinează, de asemenea, cu Regiunea Autonomă Tibet și cu provinciile Gansu și Qinghai. Cel mai cunoscut traseu al Drumului Mătăsii îi străbătea teritoriul de la est până la granița de nord-vest.

Xinjiang
Шинжаң-Уйгур автоном району
Шыңжаң Ұйғыр аутономиялық ауданы
ཤིན་ཅང་ཡུ་གུར་རང་སྐྱོང་ལྗོངས།
—  regiune autonomă a RPC[*]​  —

Map
Xinjiang (China)
Poziția geografică în Republica Populară Chineză
Coordonate: 43°49′31″N 87°36′50″E ({{PAGENAME}}) / 43.8253°N 87.61379°E
Țară Republica Populară Chineză
Atestare Modificați la Wikidata
ReședințăÜrümqi
Guvernare
 - PrimarShohrat Zakir[*][[Shohrat Zakir (politician chinez)|​]] (PCC, ianuarie 2015)
Suprafață[1]
 - Total1.664.897,17 km²
Populație (2020)
 - Total25.852.345 locuitori
Fus orarUTC+8
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția localității Xinjiang
Poziția localității Xinjiang
Poziția localității Xinjiang
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Regiunea găzduiește o serie de grupuri etnice, inclusiv popoarele turcice uigurii, kazahii și kirghizii, chinezi han, tibetani, hui, tadjici (pamiri), mongoli, ruși și sibe.[4] În Xinjiang există peste o duzină de prefecturi și județe autonome ale minorităților. Lucrările mai vechi se referă adesea la această zonă ca Turkestanul Chinezesc,[5][6] Turkestanul de Est[7] și Turkistanul de Est.[8]

Xinjiang este împărțit în Bazinul Djungar în nord și Bazinul Tarim în sud de un lanț muntos și doar aproximativ 9,7% din suprafața Xinjiang-ului este potrivită pentru locuire umană.[9]

Cu o istorie documentată de cel puțin 2.500 de ani, o succesiune de popoare și imperii au concurat pentru controlul asupra teritoriului regiunii. Teritoriul a nimerit sub stăpânirea dinastiei Qing în secolul al XVIII-lea, care a fost înlocuită în 1912 de Republica Chineză. După Războiul Civil Chinez (1949), face parte din Republica Populară Chineză. În 1954 a fost înființat Corpul de Producție și Construcție Xinjiang pentru a întări apărarea frontierei împotriva Uniunii Sovietice și pentru a promova economia locală prin așezarea soldaților în regiune.[10] În 1955 Xinjiang a fost făcut din punct de vedere administrativ dintr-o provincie obișnuită o regiune autonomă. În ultimele decenii în Xinjiang s-au găsit rezerve mari de petrol și minerale și în prezent este cea mai mare regiune producătoare de gaze naturale din China.

Din anii 1990 până în anii 2010 mișcarea de independență a Turkestanului de Est, conflictul separatist și influența islamului radical au dus la tulburări în regiune cu atacuri teroriste ocazionale și ciocniri între forțele separatiste și guvernamentale.[11] Aceste conflicte au determinat guvernul chinez să comită o serie de încălcări continue ale drepturilor omului împotriva uigurilor și a altor minorități etnice și religioase din regiune care sunt adesea caracterizate ca genocid.[12][13][14]

Orașe

modificare

Populație [15]

modificare
Grupa etnică Nr. populație Raport în %
uiguri 8.345.622 45,21
hani 7.489.919 40,58
kazahi 1.245.023 6,74
hui 839.837 4,55
kirghizi 158.775 0,86
mongoli 149.857 0,81
dongxiangi 55.841 0,3
tadjici 39.493 0,21
xibi 34.566 0,19
manciurieni 19.493 0,11
uzbeci 12.096 0,066
ruși 8.935 0,048
miaoi 7.006 0,038
tibetani 6.153 0,033
zhuangi 5.642 0,031
dauri 5.541 0,03
tătari 4.501 0,024
salari 3.762 0,02

Vezi și: Impărțirea administrativă a Chinei

Legături externe

modificare

Note

modificare
  1. ^ http://www.gov.cn/test/2013-04/07/content_2371589.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „新疆维吾尔自治区政府网（En）”. The Government of Xinjiang Uygur Autonomous Region of China. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „National Data”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Regions and territories: Xinjiang”. BBC News. . Arhivat din original la . 
  5. ^ „Turkestan”. Catholic Encyclopedia. XV. New York: Robert Appleton Company. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „EXCAVATIONS iv. In Chinese Turkestan”. Encyclopædia Iranica. Accesat în . In contemporary geographic terminology, Chinese Turkestan refers to Xinjiang (Sinkiang), the Uighur Autonomous Region of the People's Republic of China. 
  7. ^ Sheila Hollihan-Elliot (). Muslims in China. Mason Crest Publishers. p. 55. ISBN 1-59084-880-2. For most of their history, the Uyghurs lived as tribes in a loosely affiliated nation on the northern Chinese border (sometimes called East Turkestan). 
  8. ^ William Samolin (). East Turkistan to the Twelfth Century. The Hague: Mouton & Co. p. 9. The general boundaries of East Turkistan are the Altai range on the northeast, Mongolia on the east, the Kansu corridor or the Su-lo-ho basin on the southeast, the K'un-lun system on the south, the Sarygol and Muztay-ata on the west, the main range of the T'ien-shan system on the north to the approximate longitude of Aqsu (80 deg. E), then generally northeast to the Altai system which the boundary joins in the vicinity of the Khrebët Nalinsk and Khrebët Sailjuginsk. 
  9. ^ (în chineză) https://web.archive.org/web/20171011102206/http://scitech.people.com.cn/n/2015/0803/c1007-27399378.html. Arhivat din original la . Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ O'Neill, Mark (). „The Conqueror of China's Wild West”. Asia Sentinel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „East Turkestan: Chinese Authorities Confiscate Passports Amid Security Crackdown”. Unrepresented Nations and Peoples Organization. Radio Free Asia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Ramzy, Austin; Buckley, Chris (). „'Absolutely No Mercy': Leaked Files Expose How China Organized Mass Detentions of Muslims”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Ramzy, Austin (). „China's Oppression of Muslims in Xinjiang, Explained”. The New York Times (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ Feng, Emily (). „'Afraid We Will Become The Next Xinjiang': China's Hui Muslims Face Crackdown”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Bureau national des statistiques de Chine. „China Statistical Yearbook 2008 (chiffres 2006)”. 



Eroare la citare: Există etichete <ref> pentru un grup numit „n”, dar nu și o etichetă <references group="n"/>

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Xinjiang&oldid=15782941