Willi Hennig

biolog german
Willi Hennig
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Dürrhennersdorf, Saxonia, Germania[5] Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Ludwigsburg, Republica Federală Germania, Germania[6] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatTübingen Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiebiolog
entomolog[*]
scriitor
zoolog[*]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiLeipzig[7]
Berlin[7]
Stuttgart[7]
Tübingen Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[8] Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniudipterology[*][[dipterology (scientific study of flies (Diptera))|​]]  Modificați la Wikidata
InstituțieUniversitatea din Tübingen
Universitatea Leipzig
Universitatea Tehnică din Berlin  Modificați la Wikidata
Alma MaterUniversitatea Leipzig  Modificați la Wikidata
OrganizațiiAcademia Leopoldină
Academia Regală Suedeză de Științe  Modificați la Wikidata
PremiiMedalia Linné ()  Modificați la Wikidata

Emil Hans Willi Hennig (n. , Dürrhennersdorf, Saxonia, Germania – d. , Ludwigsburg, Republica Federală Germania, Germania) a fost un biolog german, considerat fondatorul sistematicii filogenetice, domeniu cunoscut și sub numele de cladistică.[9] În 1945, ca prizonier de război, Hennig a început să lucreze la teoria sa despre cladistică, pe care a publicat-o în 1950. Cu lucrările sale despre evoluție și sistematică a revoluționat punctul de vedere al ordinii naturale a ființelor.[10] Ca taxonomist, s-a specializat în diptere (muște și țânțari obișnuiți).

Este cunosut, printre altele, pentru regula progresiei lui Hennig în cladistică, care susține (în mod controversat)[11] că cele mai primitive specii se găsesc în parte centrală, cea mai timpurie, a zonei unui grup.

Hennig în 1970

Lucrări (selectiv)

modificare

Cărți:

  • Die Larvenformen der Dipteren, 3 vols., Berlin: Akademie-Verlag, 1948-1952.
  • Grundzüge einer Theorie der phylogenetischen Systematik, Berlin: Deutscher Zentralverlag, 1950.
  • Sistemă filogenetică, traducere de D. Davis și R. Zangerl, Urbana: University of Illinois Press, 1966 (reeditată 1979).
  • Die Stammesgeschichte der Insekten, Frankfurt pe Main: Verlag von Waldemar Kramer, 1969.
  • Phylogenetische Systematik, editat de Prof. Dr. Wolfgang Hennig, Berlin și Hamburg: Verlag Paul Parey, 1982.
  • Aufgaben und Probleme stammesgeschichtlicher Forschung, Berlin: Paul Parey, 1984.

Articole:

  • „Die Schlangengattung Dendrophis”, Zoologischer Anzeiger, vol. 99, 1932, 273-297 (gemeinsam mit W. Meise).
  • "Beziehungen zwischen geographischer Verbreitung und systematischer Gliederung bei einigen Dipterenfamilien: ein Beitrag zum Problem der Gliederung systematischer höherer Ordnung categoriile" Zoologischer Anzeiger, vol. 116, 1936, 161-175.
  • "Revision der Gattung Draco (Agamidae)", Temminckia: a Journal of Systematic Zoology, vol. 1, 1936, 153-220.
  • „Über einige Gesetzmäßigkeiten der geographischen Variation in der Reptiliengattung Draco L.:„ paralel “und convergente Rassenbildung”, Biolog. Zentralblatt, vol. 56, 1936, 549-559.
  • "Die Gattung Rachicerus Walker und ihre Verwandten im Baltischen Bernstein", Zool. Anz ., Voi. 123, 1938, 33-41.
  • "Probleme der biologischen Systematik", Forschungen und Fortschritte, vol. 21/23, 1947, 276-279.
  • „Kritische Bemerkungen zum filogenetischen System der Insekten”, Beiträge zur Entomologie, vol. 3 (Sonderheft), 1953, 1-85.
  • „Flügelgeäder und System der Dipteren unter Berücksichtigung der aus dem Mesozoikum beschriebenen Fossilien”, Beiträge zur Entomologie, voi. 4, 1954, 245-388.
  • „Systematik und Phylogenese”, Bericht Hunderjahrfeier Dtsch. Ent. Ges. , 1956, 50-71.
  • "Die Familien der Diptera Schizophora und ihre filogenetischen Verwandtschaftsbeziehungen", Beitr. Ent., vol. 8, 1958, 508-688.
  • "Die Dipteren-Fauna von Neuseeland als Problematisets and tiergeographisches Problem", Beitr. Ent., vol. 10, 1960, 221-329.
  • „Sistemul filogenetic”, Annu. Rev. Entomol. , vol. 10, 1965, 97-116.
  • "Dixidae aus dem Baltischen Bernstein, mit Bemerkungen über einige andere fossile Arten aus der Gruppe Culicoidea", Beitr. Naturkde, vol. 153, 1966, 1-16.
  • „Die sogenannten„ niederen Brachycera “im Baltischen Bernstein”, Beitr. Naturkde, vol. 174, 1967, 1-51.
  • "Kritische Bemerkungen über den Bau der Flügelwurzel bei den Dipteren und die Frage nach der Monophylie der Nematocera", Beitr. Naturkde, vol. 193, 1968, 1-23.
  • „Analiza cladistică sau clasificarea cladistică? Un răspuns către Ernst Mayr, „ Syst. Zool., vol. 24, 1975, 244-256.
  1. ^ a b Willy Hennig, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  2. ^ a b Willi Hennig, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Willi Hennig, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ a b „Willi Hennig”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ „Willi Hennig”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ „Willi Hennig”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  7. ^ a b c „Willi Hennig”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  8. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  9. ^ Brower, Andrew V. Z. (). „Willi Hennig at 100”. Cladistics. doi:10.1111/cla.12057. 
  10. ^ Palmer, Douglas. Evolution: the story of life. University of California Press: Berkeley. 2009. p. 13
  11. ^ Briggs, J.C. (). Biogeography and Plate Tectonics. Elsevier. p. 11. ISBN 978-0-08-086851-6. 

Referințe

modificare
  • Peters, G. (). „Über Willi Hennig als Forscherpersönlichkeit”. Veröffentlichungen der Gesellschaft naturforschende Freunde. Berlin. 34: 3–10. 
  • Schlee, D. (). „In Memoriam Willi Hennig 1913-1976. Eine biographische Skizze”. Entomologia Germanica. Stuttgart: Fischer. 4: 377–391. ISSN 0340-2266. 
  • Schmitt, M. (). „Willi Hennig”. În Jahn, I.; Schmitt M. Darwin & Co. II - Die Geschichte der Biologie in Porträts. München: C.H. Beck. ISBN 3-406-44642-6. 
  • Schmitt, M. (). „Willi Hennig als akademischer Lehrer”. În Schulz J. Fokus Biologiegeschichte. Zum 80. Geburtstag der Biologiehistorikerin Ilse Jahn. Berlin: Akadras. pp. 53–64 pp. ISBN 3-00-009209-9. 
  • Schmitt, M. (). „Willi Hennig and the Rise of Cladistics”. În Legakis, A.; Sfenthourakis, S.; Polymeni, R.; Thessalou-Legaki M. The New Panorama of Animal Evolution - Proceedings of the 18th International Congress of Zoology. Sofia - Moskau: Pensoft Publ. pp. 369–379 pp. ISBN 954-642-164-2. 
  • Vogel, J.; Xylander, W.R. (). „Willi Hennig - Ein Oberlausitzer Naturforscher mit Weltgeltung. Recherchen zu seiner Familiengeschichte sowie Kinder- und Jugendzeit”. Berichte der naturforschenden Gesellschaft Oberlausitz. 7/8: 131–141. ISSN 0941-0627. 

Legături externe

modificare
 
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Willi Hennig