Tau Ceti
Tau Ceti (centru), în partea de sud a constelației balenă (Cetus în latină)
Tau Ceti (centru), în partea de sud a constelației balenă (Cetus în latină)
Denumire Bayer
Denumire Flamsteed
Date de observație
Constelație Balena
Magnitudine aparentă 3,50 ± 0,01[1]
Magnitudine aparentă vizuală
Magnitudine absolută (Mv) 5,69 ± 0,01[1]
Clasificare spectrală G8.5 V[2]
Tipul de variabilă stea variabilă după rotație[*][3]  Modificați la Wikidata
Declinație −15° 56′ 14,928″[2]
Ascensie dreaptă 01h 44m 04,0829s[2]
Diametru angular
Adjectiv
Astrometrie
Mișcare proprie (μ) AD:  msa/an
Dec.:  msa/an
Viteză radială (Rv)
Mișcare proprie (μ)
Paralaxă (π)
Eroare paralaxă
Distanța față de Terra 11,90 ± 0,03 al
(3,65 ± 0,01 pc) al
( pc)
Distanța față de centrul Căii Lactee
Perioadă galactică
Orbită
Companion/pereche
Perioadă orbitală
Axă semimajoră
Excentricitate
Înclinare
Detalii
Masă 0,783 ± 0,012[1] M
Rază 0,8624102 Rază solară[4]  Modificați la Wikidata
Luminozitate 0,52 ± 0,03[5] L
Metalicitate
Gravitație la suprafață 4,4[6]
Rotație stelară 34 zile[7]
Vârstă
Temperatură 5.344 ± 50[8]
Diametru D
Viteză rotațională km/s
Masă M
Rază R
Luminozitate L
Metalicitate
Gravitație la suprafață
Rotație stelară
Vârstă
Temperatură
Diametru D
Alte denumiri
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Tau Ceti (τ Cet, τ Ceti) este o stea din constelația Balena, care este spectral similară cu Soarele, deși are doar aproximativ 78% din masa Soarelui. La o distanță de doar 11,8 ani-lumină de Sistemul Solar, este o stea relativ apropiată, fiind de asemenea cea mai apropiată stea solitară de clasa G8Vp. Steaua pare stabilă, cu mici variații stelare.

Tau Ceti este metalo-dificitară, ceea ce înseamnă absența planete gigantice și prezența câtorva planete de piatră. În urma observațiilor s-a detectat de zece ori mai mult praf în jurul lui Tau Ceti decât în jurul Sistemului solar.

Din decembrie 2012, s-au găsit dovezi că există eventual cinci planete care orbitează în jurul lui Tau Ceti, existând posibilitatea ca măcar una din ele să fie în așa numita zonă de viață.[9][10] Din cauza discului său de resturi, orice planetă care o orbitează pe Tau Ceti ar putea fi supusă unui impact mult mai des decât Pământul. În ciuda acestui obstacol pentru condițiile de trai, caracteristicile sale foarte asemănătoare cu ale Soarelui au creat un interes deosebit asupra acestei stele. Având în vedere stabilitatea ei, similitudinea și proximitate relativă ca cea a Soarelui, Tau Ceti este in mod constant listat ca un obiectiv pentru Search for Extra-Terrestrial Intelligence (SETI), și acesta apare în multe lucrări literare științifico-fantastice.[11]

Denumire

modificare

Tau Ceti nu are un nume tradițional larg-recunoscut.

Denumirea de "Tau Ceti" este denumirea Bayer pentru această stea, stabilită în 1603 ca parte a catalogului stelar Uranometria a cartografului ceresc german Johann Bayer: ea este "numărul T" în secvența lui Bayer a constelației Balena (Cetus). Ea are numele propriu zis Durre Menthor,[12] care provine de la arabicul Al Durr' Al-Manthūur (الدرر المنثور), care înseamnă Perlele Risipite (a unui Colier Stricat).[13] În catalogul de stele Calendarium a lui Al Achsasi al Mouakket, scris la Cairo în jurul lui 1650, această stea a fost desemnată Thālith al Naʽāmāt (تالت ألنعامة - taalit al naʽāmāt), care se traduce în limba latină ca Tertia Struthionum, ceea ce înseamnă al treilea struț.[14] Aceasta stea, împreună cu η Cet (Deneb Algenubi), θ Cet (Thanih Al Naamat), ζ Cet (Baten Kaitos), și υ Cet, sunt Al Naʽāmāt (ألنعامة), Găina Struț.[15][16]

În Chineză, the "Ambarul Cerestru Pătrat" (chineză: 天倉; pinyin: Tiān Cāng) se referă la asterism din care face parte τ Ceti, ι Ceti, η Ceti, ζ Ceti, θ Ceti și 57 Ceti.[17] Consequently, τ Ceti itself is known as the "Fifth Star of Square Celestial Granary" (chineză: 天倉五; pinyin: Tiān Cāng wǔ).[18]

Viața și planetele

modificare

Principalii factori care stau la baza observărilor duse asupra lui Tau Ceti sunt caracteristicile sale asemănătoare Soarelui care ar putea fi cauza principală în existența unor posibile planete pe care s-ar putea întâlni anumite fome de viață.

Pe 19 decembrie 2012, au fost prezentate probe care ne arată că este un sistem din cinci planete care orbitează în jurul lui Tau Ceti.[19] Masa minimă a planetelor este estimată între două și șase mase a Pământului, cu perioade de rotație cuprinse între 14 și 640 zile. Una dintre ele, cu numele provizoriu Tau Ceti e, orbiteăză la o orbită aparentă care este de două ori mai mică față de Tau Ceti comparativ cu orbita Pământului față de Soare. Chiar dacă Tau Ceti este mai mic ca Soarele, planetele par să orbiteze în zona locuibilă a stelei.[9][10] Planetary Habitability Laboratory (Laboratoul Habitabilității Planetare) a calculat că a două planetă Tau Ceti f ar fi într-un loc restrâns al zonei locuibile.[20]

Sistemul Tau Ceti
Nume
(în ordinea de la stea)
Masa
orbital (UA)
Semi-axa mare
(UA)
Perioada orbitală
(zile)
Excentricitate
orbitală
2,00 ± 0,79 13,965 ± 0,02 0,105 ± 0,006 0,16 ± 0,22
3,11 ± 1,40 35,362 ± 0,1 0,195 ± 0,01 0,03 ± 0,03
3,50 ± 1,59 94,11 ± 0,7 0,374 ± 0,02 0,08 ± 0,26
4,29 ± 2,00 168,12 ± 2,0 0,552 ± 0,02 0,05 ± 0,2
6,67 ± 3,50 642 ± 30 1,35 ± 0,1 0,03 ± 0,3
  1. ^ a b c Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite aaa494
  2. ^ a b c „LHS 146 – High proper-motion Star”. SIMBAD. Centre de Données astronomiques de Strasbourg. Accesat în . 
  3. ^ Magnetic Field and Rotation in Lower Main-Sequence Stars: An Empirical Time-Dependent Magnetic Bode's Relation? 
  4. ^ Gaia Data Release 2 
  5. ^ Pijpers, F. P. (). „Selection criteria for targets of asteroseismic campaigns”. Astronomy and Astrophysics. 400 (1): 241–248. arXiv:astro-ph/0303032 . Bibcode:2003A&A...400..241P. doi:10.1051/0004-6361:20021839. 
  6. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite strobel
  7. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite ApJL457
  8. ^ Santos, N. C.; Israelian, G.; García López, R. J.; Mayor, M.; Rebolo, R.; Randich, S.; Ecuvillon, A.; Domínguez Cerdeña, C. (). „Are beryllium abundances anomalous in stars with giant planets?”. Astronomy and Astrophysics. 427 (3): 1085–1096. arXiv:astro-ph/0408108 . Bibcode:2004astro.ph..8108S. doi:10.1051/0004-6361:20040509. 
  9. ^ a b "Tau Ceti's planets nearest around single, Sun-like star", BBC News, 19 December 2012
  10. ^ a b "Tau Ceti May Have a Habitable Planet", Astrobiology Magazine, 19 decembrie 2012
  11. ^ Rutkowski, Chris A. (), The Big Book of UFOs, Dundurn, p. 33, ISBN 1554887607 
  12. ^ Moore, Patrick; Rees, Robin (). Patrick Moore's Data Book of Astronomy (ed. 2nd). Cambridge University Press. p. 409. ISBN 0-521-89935-4. Accesat în . 
  13. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite pelagos
  14. ^ Knobel, E. B. (). „Al Achsasi Al Mouakket, on a catalogue of stars in the Calendarium of Mohammad Al Achsasi Al Mouakket”. Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. 55: 429. Bibcode:1895MNRAS..55..429K. 
  15. ^ Allen, R. H. (). Star Names: Their Lore and Meaning (ed. Reprint). New York: Dover Publications Inc. p. 162. ISBN 0-486-21079-0. Accesat în . 
  16. ^ η Cet as Aoul al Naamat or Prima Sthrutionum (the first ostrich), θ Cet as Thanih al Naamat or Secunda Sthrutionum (the second ostrich), τ Cet as Thalath al Naamat or Tertia Sthrutionum (the third ostrich), and ζ Cet as Rabah al Naamat or Quarta Sthrutionum (the fourth ostrich). υ Cet should be Khamis al Naamat or Quinta Sthrutionum (the fifth ostrich) consistently, but Al Achsasi Al Mouakket designated the title the fifth ostrich to γ Gam with uncleared consideration.
  17. ^ 陳久金 (). 中國星座神話 (în Chinese). 台灣書房出版有限公司. ISBN 978-986-7332-25-7. 
  18. ^ 陳輝樺 (Editor) (). „天文教育資訊網” [Activities of Exhibition and Education in Astronomy (AEEA)] (în Chinese). Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ Tuomi, M. „Signals embedded in the radial velocity noise: Periodic variations in the Tau Ceti velocities” (PDF). Astronomy & Astrophysics (preprint). arXiv:1212.4277 . 
  20. ^ „Two Nearby Habitable Worlds? - Planetary Habitability Laboratory @ UPR Arecibo”. Arhivat din original la . Accesat în .