Pentru alte sensuri, vedeți Taras Bulba (dezambiguizare).
Taras Bulba
Informații generale
AutorNikolai Gogol
Genficțiune istorică[*]
romantic fiction[*][[romantic fiction (fiction genre)|​]]
Ediția originală
Titlu original
Тарас Бульба
Limbalimba rusă Modificați la Wikidata
Țara primei apariții Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Data primei apariții

Taras Bulba este un roman istoric publicat în anul 1835 de scriitorul rus Nikolai Gogol. El prezintă povestea romanțată a unui bătrân cazac zaporojean, Taras Bulba, și a celor doi fii ai săi, Andrii și Ostap.

Ilustrație la romanul Taras Bulba, ediția din 1861
100 de ani de la moartea lui N.Gogol. Marcă poștală R.P.R. cu o scenă ilustrând romanul Taras Bulba

Prima ediție: 1834 (în volumul Mirgorod).

În Mirgrod,(Moșieri de altădată, Taras Bulba, Vii, Cum s-a certata Ivan Ivanovici...), Gogol prelungește direcția romantismului ”gotic” din Serile în cătunul de lângă Dikanka.

Taras Bulba ilustrează cultul exagerat al lui Gogol în interpretarea trecutului, în care eroii în cronici sunt exemplari. Eroismul sălbatic al cazacilor zaporojeni, absența oricăror constrângeri morale sunt idealizate de Gogol. Cazacii lui Taras nu concep o viață pașnică, de muncă și rosturi domestice, asimilată de ei „huzurului”, și beției, așteptând lupta cu dușmanul, identificat în turcii păgâni ori în papistașii poloni, deopotrivă de anticriști. Interpretează hilar Evanghelia, socotind că Mântuitorul însuși socotește că menirea pravoslavnicului e aceea de a masacra diferența etnic-religioasă. Polcovnicul Taras cugetă ”cu jale” la cei doi feciori, Ostap și Andrii, care ”în floarea vârstei”, nu au șansa meritată a războiului, drept urmare se hotărăște să asedieze cetatea leșească.

Taras aflând că fiul sau Andrii a trecut în tabăra leșilor, fiind îndrăgostit de o papistașă, devine cel mai crunt dușman al mezinului său. Iar când fiul trece în fruntea husarilor, acesta hotărăște capturarea lui și uciderea cu propria sa mână.

În romanul Taras Bulba lipsa descrierilor psihologie a personajelor este compensată cu descrierea stepei și a malurilor Niprului, în mod minuțios.[1]

  1. ^ Cosmin, Smaranda (). Mic dicționar enciclopedic al capodoperelor Literaturii Universale. Editura MondeRo. p. 350-351. 

Bibliografie

modificare
  • N.V. Gogol, Taras Bulba, 200 p., traducători Alexandru Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Cartea Rusă, București, 1956
  • N.V. Gogol, Mirgorod, traducere de Al. Teodoreanu și Xenia Stroe; Dan Faur și Isabella Dumbravă, Editura pentru literatură universală, București, 1966.
  • N.V. Gogol, Taras Bulba (Mirgorod), traducere de Al. Teodoreanu și Xenia Stroe, Editura Albatros/Editura Raduga, București/Moscova, 1988.