Sardă
sardu
Vorbită înItalia
RegiuniSardinia
Număr de vorbitori1,65–2,5 milioane
Sistem de scrierealfabetul latin  Modificați la Wikidata
Tipologie lingvisticăSVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înSardinia
ISO 639-1sc
ISO 639-2srd
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
srd[1]  Modificați la Wikidata
SILSRD
Extras
Totu sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade.

Dialectele limbi sarde
Puteți vizita Wikipedia în sardă.
Această pagină poate conține caractere Unicode

Limba sardă (în sardă: limba sarda) este principala limbă vorbită în Sardinia, Italia și este considerată a fi cea mai conservatoare limbă romanică.

Rugăciunea Tatăl nostru (Babbu nostru, în sardă), în Biserica Pater Noster din Ierusalim.

Datorită acestei istorii a insulei, care a fost izolată de continent pentru mii de ani, și doar în vremurile recente a fost mai ușor de comunicat cu continentul, a fost posibil să se mențină anumite caracteristici ale limbii latine vulgare arhaice dispărute în alte zone.

Una din caracteristicile acestei limbi este lipsa cuvintelor de origine greacă, care sunt prezente în toate celelalte limbi romanice.

De asemenea, limba sardă are și multe cuvinte care sunt mai apropiate de cele din limba română decât de latină sau italiană, deși influența acestor două limbi exercitată asupra sarzilor a durat sute de ani.

De exemplu :

Sardă Română Aromână Italiană
agiutoriu ajutor agiutoru aiuto
abba apă apã acqua
cantigu cântec cãnticu canzone
limba limba limba lingua
giosso jos (gios) giosu giu
tacca pată macchia
piticu, -ca pitic, -ca ficiu piccolo
domo casă casã casa

Istorie și influențe

modificare

Sardinia a fost colonizată de sarzi, care au migrat, ca și latinii din regiunea Dunării. A fost cucerită de Romani în 238 î.Hr., dar nu va fi considerată ca o provincie importantă și va fi părăsită, astfel că în secolul V, vandalii se vor așeza în această insulă, fiind apoi urmați de arabi. Aceștia vor avea o influență mică asupra limbii.

Insula va fi apoi sub influența Imperiului Bizantin, Spaniei, limba spaniolă influențând puternic limba, în special în domeniul administrativ.

Din 1861, Sardinia va fi atașată Italiei, dar în 1948 va o obține o oarecare autonomie, rămânând o regiune a Italiei.

Răspândire

modificare

Dialectele tradiționale ale limbii sarde se folosesc pe tot teritoriul Sardiniei cu excepția orașelor Algguer unde se vorbește o catalană veche și în San Pietro și San Antioco unde se vorbesc un grai al limbii ligure.

Dialecte

modificare

Limba sardă propriu-zisă se împarte în două dialecte:

  • sardă logudoreză (sardu logudoresu) care este vorbită în jumătatea nordică a insulei și care cuprinde la rândul său două graiuri printre care și sarda nogureză, graiul cel mai conservator al limbii sarde care se aseamănă cel mai bine cu limba latină dintre toate limbile romanice.
  • sardă campidaneză (sardu campidanesu) este dialectul cu cei mai mulți vorbitori și este răspândit în jumătatea sudică a insulei.

Dialectele sasarez (sassaresu) și galurez (gadduresu), în mod tradițional sunt considerate dialecte ale limbii sarde dar ca structură gramaticală se aseamănă mai mult cu limba corsicană. Dialectul galurez este vorbit în extremitatea nord-vestică a insulei și este înrudit cu graiurile meridionale ale limbii corsicane. Dialectul sasarez este vorbit în extremul nord-vest al Sardinei și reprezintă o formă de trecere de la dialectul galurez la cel logudorez.

Recunoaștere oficială

modificare

Limba sardă a fost recunoscută prin legea regională Nº 26 din 15 octombrie 1997 ca a doua limbă oficială a Sardinei, după limba italiană.

Codurile ISO 639-3 sunt:

  • pentru sarda capidaneză "sro"
  • pentru sarda logudoreză "src"
  • pentru dialectul galurez "sdn"
  • pentru dialectul sasarez "sdc"

Comparații lexicale

modificare

Numerele în dialectele Continuum dialectal sardo-corsican din Sardinia:

GLOSA Sardă Corsicană
Logudoreză Campidaneză Galureză Sasareză
'1' unu / una
unu / una
unu / una
unu / una
unu / una
unu / una
unu / una
unu / una
'2' duɔs / duas
duos / duas
duzu / duas
duus / duas
dui
dui
dui
dui
'3' tɾɛs
tres
tɾɛsi
tresi
tɾe
tre
tɾe
tre
'4' batˑɔɾ
bat(t)or
kwatˑɾˑu
cuat(t)ru
katːɾu
cuattru
kwatːɾu
quattru
'5' kimbɛ
chimbe
ʧiŋku
cincu
ʧiŋku
cincu
ʦiŋku
tzincu
'6' sɛs
ses
sɛsi
ses
sɛi
sei
sɛi
sei
'7' sɛtˑɛ
set(t)e
sɛtˑi
set(t)i
sɛtːi
setti
sɛtːi
setti
'8' ɔtˑɔ
ot(t)o
ɔtˑu
ot(t)u
ɔtːu
ottu
ɔtːu
ottu
'9' nɔɛ
noe
nɔi
noi
nɔi
noi
nɔβi
nobi
'10' dɛɣɛ
deghe
dɛʒi
dexi
dɛʧi
deci
dɛʧi
deci

Dialectele logurdanez și campidanez se disting pentru că au forme de masculin și feminin pentru numerele '1' și '2'.

Tabel de comparație între limbile romanice:

Latină Franceză Asturiană Italiană Spaniolă Occitană Catalană Aragoneză Portugheză Galiciană Română Sardă Retică/Reto-Romană Corsicană Siciliană
CLAVE clef/
clé
llave chiave llave clau clau clau chave chave cheie crai/
jae
clav chjave/
chjavi
chiàvi
NOCTE(M) nuit nueche notte noche nuèit/
nuèch
nit nueit noite noite noapte notti notg/not notte/notti notti
CANTARE chanter cantar cantare cantar cantar cantar cantar cantar cantar cântare cantai chant/cant cantà cantàri
CAPRA chèvre cabra capra cabra cabra/
craba
cabra craba cabra cabra capra craba chavra capra capra
LINGUA langue llingua lingua lengua lenga/
lengua'
llengua luenga língua lingua limbă lingua/
limba
lingua lingua lingua
PLATEA place plaza piazza plaza plaça plaça plaza praça praza piață pratza plazza/plaz piazza chiazza
PONTE(M) pont ponte ponte puente pònt pont puent ponte ponte pod[2]
punte:
„pod îngust”, „pasarelă”
ponti punt ponte/
ponti
ponti
ECCLESIA,BASILICA(classical Lat.) église ilesia chiesa iglesia glèisa església ilesia igreja igrexa biserică cheja/creia/
cresia
basilegna ghjesgia cresia
HOSPITALE(M) hôpital hospital ospedale hospital espital/
espitau
hospital espital hospital hospital spital[3]
clinică[4]
ispidale hospital/clinica spedale/
uspidali
spitàli
CASEUS
lat. vulg.FORMATICU(M)
fromage quesu formaggio queso formatge formatge formache/
queso
queijo queixo brânză[5]
caș
casu chaschiel casgiu furmàggiu/
caciu
  1. ^ Language 
  2. ^ Împrumut din slavă: podǔ. Vd. Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007).
  3. ^ Împrumut din germană, Spital, latină, hospitale, franceză, hôpital. Vd. Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007)
  4. ^ Împrumut din franceză, clinique, germană, Klinik. Vd. Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române (2007)
  5. ^ Cuvânt autohton.

Bibliografie

modificare
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău ISBN 978-973-675-307-7

Legături externe

modificare