Ibricul este o ustensilă de bucătărie folosită pentru fiert cafeaua . Cel mai adesea ibricul este vas de metal, de formă cilindrică sau de trunchi de con cu baza mare jos, cu cioc și mîner lung. Cuvântul ibric a intrat în limba română din limba turcă,[1] probabil adus de turci o dată cu obiceiul de a bea cafea. Cuvântul turcesc "ibrik" are, pe lângă de sensul de ibric, și pe cel de cană.[2]

Ibric
Ceainic japonez Tetsubin din 1571

Pentru pregătitul ceaiului se poate folosi și ceainicul, care se deosebește de ibric prin aceea că are toartă și capac. Ceainicul poate fi folosit atât la fiertul apei pentru ceai cât și numai la opăritul ceaiului.

  1. ^ ibric” la DEX online
  2. ^ ibrik, Dicționarul turc - român, editura Linghea

Vezi și

modificare