Gianfranco Fini

politician italian
Gianfranco Fini
Date personale
Nume la naștereGianfranco Fini Modificați la Wikidata
Născut (72 de ani)[2][3] Modificați la Wikidata
Bologna, Italia Modificați la Wikidata
Cetățenie Italia Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
diplomat
jurnalist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiStrasbourg
Bruxelles
Roma Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba italiană[4][5] Modificați la Wikidata
Membru al Camerei Deputaților din Italia Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Legislatură
Ministru de externe[*] Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGoverno Berlusconi II[*][[Governo Berlusconi II (57th government of the Italian Republic)|​]]
Governo Berlusconi III[*][[Governo Berlusconi III (58th government of the Italian Republic)|​]]
Precedat deFranco Frattini[*]
Succedat deMassimo D'Alema
Vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al Italiei Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
GuvernGoverno Berlusconi II[*][[Governo Berlusconi II (57th government of the Italian Republic)|​]]
Governo Berlusconi III[*][[Governo Berlusconi III (58th government of the Italian Republic)|​]]
Europarlamentar Modificați la Wikidata
În funcție
 – [1]
Circumscripția🇮🇹
LegislaturăFourth European Parliament
Fifth European Parliament
Grup parlamentarNon-Inscrits[*][[Non-Inscrits (members of the European Parliament not in a political group)|​]]
Union for Europe of the Nations[*][[Union for Europe of the Nations (Former Eurosceptic political group of the European Parliament (1999-2009))|​]]
Ales în1994 European Parliament election[*][[1994 European Parliament election (election to the European Parliament)|​]]
verkiezingen voor het Europees Parlement 1999[*][[verkiezingen voor het Europees Parlement 1999 (election to the European Parliament)|​]]
În funcție
 – [1]
Circumscripția🇮🇹
LegislaturăThird European Parliament
Grup parlamentarNon-Inscrits[*][[Non-Inscrits (members of the European Parliament not in a political group)|​]]
Ales în1989 European Parliament election[*][[1989 European Parliament election (election to the European Parliament)|​]]

PremiiOrdinul celor Trei Stele[*]
Ordinul de Merit al Republicii Austria[*]
ordine Piano[*][[ordine Piano (Knight order of Vatican)|​]]
Ordinul Sfântul Mihail și Sfântul Gheorghe[*]
Partid politicFLI[*] 
AN[*] 
MSI[*]  Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea Sapienza din Roma

Gianfranco Fini (n. 3 ianuarie 1952, Bologna, Italia) este un om politic italian, lider al partidului "Alianța Națională" ("Alleanza Nazionale"), în prezent (din 2008) președinte al Camerei Deputaților din Italia și fost ministru de externe al acestei țări în perioada 2004–2006.

Gianfranco Fini

După terminarea gimnaziului și a institutului magistral din Bologna, se înscrie în 1971 la Universitatea "La Sapienza" din Roma. Deja din anul 1969 are contacte cu formația politică MSI-DN ("Movimento Sociale Italiano-Destra Nazionale"), cu orientare netă de dreapta. În 1973 devine responsabil al organizației de tineret din Roma, după care este cooptat în direcția națională a mișcării. Deși are dificultăți în frecventarea cu regularitate a cursurilor universitare, fiind adesea împiedicat de grupurile studențești de extremă stângă, Fini absolvă în 1975 facultatea de Pedagogie cu o teză de doctorat asupra formelor de participare a studenților la organizarea vieții universitare. Pentru o scurtă perioadă este profesor de literatură la o școală privată din Roma, fără a-și întrerupe activitatea politică, devenind "mâna dreaptă" a conducătorului partidului, Giorgio Almirante. În 1980 numele său este înscris în anuarul ziariștilor din Roma. Este ales pentru prima dată în 1983 deputat în parlamentul italian, pentru ca în 1991 să devină secretar al MSI. Fini se hotărăște să renunțe la vechia ideologie cu rezonanțe fasciste a partidului, fondează "Alianța Națională", al cărei președinte este ales la congresul de la Fiuggi în 1995. La alegerile parlamentare din 2001, Fini se prezintă în cadrul coaliției "Casa delle Libertà", alături de formația "Forza Italia" condusă de Silvio Berlusconi și de "Lega Nord" a lui Umberto Bossi. Obținându-se o majoritate largă de centru-dreapta, Fini devine Vice-Președinte al Consiliului de Miniștri, condus de Berlusconi. Cu declarația publică din 2003, în care condamnă "legile rasiale infame" din timpul fascismului și cu vizita efectuată în același an la Ierusalim, unde evocă memoria milioanelor de evrei uciși de regimurile nazifasciste, Fini se distanțează definitiv de trecutul istoric al partidului său. Gianfranco Fini și-a asumat rolul decisiv de a da "dreptei" italiene o imagine modernă și europeană. La 18 noiembrie 2004, Fini este numit Ministru al Afacerilor Externe în guvernul italian.

  1. ^ a b Deputații în Parlamentul European 
  2. ^ Gianfranco Fini, Munzinger Personen, accesat în  
  3. ^ Gianfranco Fini, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)