Gâscă

gen de păsări

Anser este un gen de păsări acvatice care include gâștele gri și gâștele albe. Face parte din subfamilia Anserinae a gâștelor și a lebedelor din familia Anatidae.[1] Genul are o distribuție holarctică, cel puțin o specie reproducându-se vara în orice habitat deschis și umed din regiunile subarctice și temperate reci ale emisferei nordice. Unele specii se reproduc și mai la sud, ajungând în regiunile temperate calde. Iarna migrează mai ales spre sud, de obicei către regiuni din zona temperată situate între izotermele de 0 °C și 5 °C în ianuarie.

Anser
Fosilă: Miocen-Holocen
Anser anser
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Anseriformes
Familie: Anatidae
Subfamilie: Anserinae
Trib: Anserini
Gen: Anser
Brisson, 1760
Specia tip
Anser anser
Linnaeus, 1758
Specii

Anser albifrons
Anser anser

  • A. a. anser
  • A. a. rubrirostris
  • A. a. domesticus

Anser brachyrhynchus
Anser caerulescens
Anser canagicus
Anser cygnoides

  • A. c. cygnoides
  • A. c. domesticus

Anser fabalis
Anser erythropus
Anser indicus
Anser rossii
Anser serrirostris

Sinonime

Chen Boie, 1822
Cygnopsis Brandt, 1836
Cycnopsis Agassiz, 1846
Eulabeia Reichenbach, 1852
Philacte Bannister, 1870
Heterochen Short, 1970

Genul conține 11 specii vii.[1]

Taxonomie și evoluție

modificare

Genul Anser a fost introdus de zoologul francez Mathurin Jacques Brisson în 1760.[2] Numele provine de la cuvântul latin anser care înseamnă „gâscă”[3] folosit ca epitet specific pentru gâsca de vară (Anas anser) introdusă de Linnaeus în 1758, epitet care a fost repetat pentru a deveni numele său generic ca specie tip.[4][5]

Filogenie

modificare

Relațiile evolutive dintre gâștele Anser au fost dificil de rezolvat din cauza răspândirii lor rapide în timpul Pleistocenului și a hibridării frecvente.[6][7] În 2016, Ottenburghs și colegii săi au publicat un studiu care a stabilit relațiile filogenetice dintre specii prin compararea secvențelor de ADN exonic.[8]

Anser 

Gâscă de India (Anser indicus)

Gâscă imperială (Anser canagicus)

Gâscă polară (Anser rossii)

Gâscă de zăpadă (Anser caerulescens)

Gâscă de vară (Anser anser)

Gâscă chinezească (Anser cygnoides)

Gâscă de semănătură (Anser fabalis)

Gâscă cu cioc scurt (Anser brachyrhynchus)

Gâscă de tundră (Anser serrirostris)

Gârliță mare (Anser albifrons)

Gârliță mică (Anser erythropus)

Genul conține 11 specii:[1]

Imagine Denumire științifică Nume comun Distribuție
  Anser indicus Gâscă de India Se reproduce în munții din Asia Centrală; iernează în Asia de Sud, Myanmar și sudul Chinei; introdusă în Europa
  Anser canagicus Gâscă imperială Aproape de coasta Pacificului în Alaska, Orientul Îndepărtat rusesc și Canada
  Anser rossii Gâscă polară Se reproduce în nordul Canadei și Alaska; iernează în Statele Unite și nordul Mexicului
  Anser caerulescens Gâscă de zăpadă Se reproduce în nordul Canadei, Alaska și Groenlanda; iernează în Statele Unite și în nordul Mexicului
  Anser anser Gâscă de vară Europa, Asia și Africa de Nord
  Anser cygnoides Gâscă chinezească Se reproduce în Mongolia, China nordică și Rusia sud-estică; iernează în China sud-estică
  Anser fabalis Gâscă de semănătură Se reproduce în Rusia, Finlanda, Norvegia și Suedia; iernează în Europa, Asia Centrală și de Est
  Anser serrirostris Gâscă de tundră Se reproduce în nordul Rusiei; iernează în Europa, Asia Centrală și de Est
  Anser brachyrhynchus Gâscă cu cioc scurt Se reproduce în Islanda, Svalbard și Groenlanda; iernează în nord-vestul Europei
  Anser albifrons Gârliță mare Se reproduce în nordul Canadei, Alaska, Groenlanda și nordul Rusiei; iernează în Statele Unite, nordul Mexicului, Europa, Asia de Est, Irak și în apropierea Mării Caspice
  Anser erythropus Gârliță mică Se reproduce în nordul Rusiei, Finlanda, Norvegia și Suedia; iernează în Asia de Est, în apropierea Mării Caspice și în sud-estul și nord-vestul Europei

Următoarele gâște albe au fost separate în genul Chen. Majoritatea lucrărilor ornitologice includ acum Chen în Anser.[9][10][11][12]

Unele autorități tratează, de asemenea, unele subspecii ca specii distincte (în special gâsca de tundră[13][14]) sau ca posibile divizări viitoare ale speciilor (în special gârlița mare din din Groenlanda).[15]

Înregistrare fosilă

modificare

Numeroase specii fosile au fost atribuite acestui gen. Având în vedere că este aproape imposibilă atribuirea osteologică a genului gâștelor adevărate, acest lucru trebuie privit cu precauție. Se poate presupune cu o certitudine limitată că fosilele europene din siturile interioare cunoscute aparțin Anser. Având în vedere că specii înrudite cu gâsca canadiană au fost descrise începând cu Miocenul târziu și în America de Nord, uneori în aceleași localități ca presupusele gâște de vară, acest lucru pune serios la îndoială atribuirea generică corectă a presupuselor gâște fosile nord-americane.[16][17][18]

?Anser scaldii Beneden 1872 nomen nudum (Miocenul târziu din Anvers, Belgia)

  1. ^ a b c Gill, Frank; Donsker, David; Rasmussen, Pamela, ed. (). „Screamers, ducks, geese, swans”. World Bird List Version 9.1. International Ornithologists' Union. Accesat în . 
  2. ^ Brisson, Mathurin Jacques (). Ornithologie, ou, Méthode Contenant la Division des Oiseaux en Ordres, Sections, Genres, Especes & leurs Variétés (în franceză și latină). Paris: Jean-Baptiste Bauche. Vol. 1, p. 58, Vol. 6, p. 261. 
  3. ^ Jobling, James A (). The Helm Dictionary of Scientific Bird Names. London: Christopher Helm. p. 48. ISBN 978-1-4081-2501-4. 
  4. ^ Mayr, Ernst; Cottrell, G. William, ed. (). Check-list of Birds of the World. 1 (ed. 2nd). Cambridge, Massachusetts: Museum of Comparative Zoology. p. 424. 
  5. ^ Linnaeus, Carl (). Systema Naturæ per regna tria naturae, secundum classes, ordines, genera, species, cum characteribus, differentiis, synonymis, locis, Volume 1 (în latină). 1 (ed. 10th). Holmiae:Laurentii Salvii. p. 123. 
  6. ^ Ottenburghs, Jente; van Hooft, Pim; van Wieren, Sipke E.; Ydenberg, Ronald C.; Prins, Herbert H. T. (). „Hybridization in geese: a review”. Frontiers in Zoology. 13 (1): 20. doi:10.1186/s12983-016-0153-1 . PMC 4866292 . PMID 27182276. 
  7. ^ Ottenburghs, Jente; Megens, Hendrik-Jan; Kraus, Robert H. S.; van Hooft, Pim; van Wieren, Sipke E.; Crooijmans, Richard P. M. A.; Ydenberg, Ronald C.; Groenen, Martien A. M.; Prins, Herbert H. T. (). „A history of hybrids? Genomic patterns of introgression in the True Geese”. BMC Evolutionary Biology. 17 (201): 1–14. Bibcode:2017BMCEE..17..201O. doi:10.1186/s12862-017-1048-2 . PMC 5568201 . PMID 28830337. 
  8. ^ Ottenburghs, J.; Megens, H.-J.; Kraus, R.H.S.; Madsen, O.; van Hooft, P.; van Wieren, S.E.; Crooijmans, R.P.M.A.; Ydenberg, R.C.; Groenen, M.A.M.; Prins, H.H.T. (). „A tree of geese: A phylogenomic perspective on the evolutionary history of True Geese”. Molecular Phylogenetics and Evolution. 101: 303–313. Bibcode:2016MolPE.101..303O. doi:10.1016/j.ympev.2016.05.021. PMID 27233434. 
  9. ^ Cramp, S. (1977): The Birds of the Western Palearctic. Oxford. ISBN: 0-19-857358-8
  10. ^ Madge, Steve & Burn, Hilary (1987): Wildfowl : an identification guide to the ducks, geese and swans of the world. Christopher Helm, London. ISBN: 0-7470-2201-1
  11. ^ Dudley, Steve P.; Gee, Mike; Kehoe, Chris; Melling, Tim M.; The British Ornithologists' Union Records Committee (). „The British List: A Checklist of Birds of Britain (7th edition)” (PDF). Ibis. 148 (3): 526–563. doi:10.1111/j.1474-919X.2006.00603.x . 
  12. ^ American Ornithologists' Unio] (1998): Check-list of North American Birds: the species of birds of North America from the Arctic through Panama, including the West Indies and Hawaiian Islands Arhivat în , la Wayback Machine. (7th ed., 41st supplement). American Ornithologists' Union and Allen Press, Washington, D.C. and Lawrence, Kansas, USA. ISBN: 1-891276-00-X
  13. ^ Banks, Richard C.; Chesser, R. Terry; Cicero, Carla; Dunn, Jon L.; Kratter, Andrew W.; Lovette, Irby J.; Rasmussen, Pamela C.; Remsen, J.V. Jr; Rising, James D.; Stotz, Douglas F. (). „Forty-eighth Supplement to the American Ornithologists' Union Check-List of North American Birds” (PDF). Auk. 124 (3): 1109–1115. doi:10.1642/0004-8038(2007)124[1109:FSTTAO]2.0.CO;2 . 
  14. ^ van den Berg, Arnoud B. (2007): Lijst van Nederlandse vogelsoorten ["List of Dutch bird taxa]. [Dutch and English] PDF fulltext Arhivat în , la Wayback Machine.
  15. ^ Fox, A.D.; Stroud, D.A. (). „Greenland White-fronted Goose”. Birds of the Western Palearctic Update. 4 (2): 65–88. 
  16. ^ Brodkorb, Pierce (). „Catalogue of Fossil Birds: Part 2 (Anseriformes through Galliformes)”. Bulletin of the Florida State Museum. 8 (3): 195–335. 
  17. ^ Short, Lester L. (). „A new anseriform genus and species from the Nebraska Pliocene” (PDF). Auk. 87 (3): 537–543. doi:10.2307/4083796. JSTOR 4083796. 
  18. ^ Livezey, Bradley C. (). „A phylogenetic analysis of recent anseriform genera using morphological characters” (PDF). Auk. 103 (4): 737–754. doi:10.1093/auk/103.4.737. 

Legături externe

modificare
 
Wikispecies
Wikispecies conține informații legate de Gâscă