Corp cavernos al clitorisului
Corpul cavernos al clitorisului | |
Aparatul erectil feminin (structurile formate de corpii cavernoși sunt de culoare roșie): 1 - Ligamentul suspensor al clitorisului; 2 - Genunchiul (unghiul) clitorisului; 3 - Corpul clitorisului; 4 - Glandul clitorisului; 5 - Rădăcina clitorisului; 6 - Bulb vaginal; 7 - Ramura ischio-pubiană; 8 - Osul pubian; 9- Ramura ilio-pubiană; 10 - Simfiza pubiană | |
Detalii | |
---|---|
Latină | corpus cavernosum clitoridis |
Originea embrionară | Tubercul genital |
Parte din | Clitorisului |
Sistem | Aparatul genital feminin |
Arteră dorsală, arteră profundă | |
Vene dorsale suerficiale, venă dorsală profundă | |
Nerv dorsal, nerv cavernos | |
Ganglionii limfatici superficiali inghinali | |
Resurse externe | |
TA | A09.2.02.005 |
FMA | 20172 |
Terminologie anatomică |
Corpii cavernoși ai clitorisului constituie formațiuni erectile ale aparatului genital feminin. Corpii cavernoși reprezintă unitatea structurală de bază a clitorisului.[1] Din punct de vedere anatomic și funcțional, sunt omologi cu corpii respectivi ai penisului.[2]
Anatomie
modificareCorpii cavernoși sunt structuri perechi care compun cele trei regiuni ale clitorisului: rădăcina, corpul și glandul. La nivelul rădăcinii, fiecare corp cavernos, stâng și drept, se înseră pe fața internă a ramurii ischio-pubiene respective. Extremitatea inferioară a corpilor cavernoși este ascuțită, dar, înaintând de-a lungul ramurilor osoase, devin cilindrici. În continuare se unesc pe linia mediană, sub porțiunea inferioară a simfizei pubiene, formând corpul și glandul clitorisului.[3] Corpii cavernoși ai clitorisului sunt alcătuiți din țesut erectil, ca și corpii cavernoși ai penisului, reprezentat de caverne.[2] Corpii sunt înfășurați la exterior într-o tunică albuginee densă. La nivelul corpului clitorisului, ei sunt separați printr-un sept incomplet, format de albuginee, și înconjurați într-o membrană fibro-elastică numită fascia clitoridiană (fascia clitoridis).[3] Învelișurile corpilor sunt bogate în terminații nervoase.
Circulația sangvină este asigurată de artera profundă a clitorisului și artera dorsală a clitorisului, ramuri ale arterei pudendale internă, și rețeaua venoasă profundă.
Fiziologie
modificareÎn etapa inițială a excitației sexuale impulsurile parasimpatice lărgesc arterele țesutului erectil, probabil în rezultatul eliberării acetilcolinei, oxidului nitric la nivelul terminațiilor nervoase. Aceasta determină acumularea sângelui în corpii cavernoși și erecția clitorisului. În timpul excitației, dimensiunea corpilor sporește de 2 - 3 ori.[1] Alături de bulbii vaginali, corpii cavernoși dilatați îngustează intrarea în vagin creând o regiunea tensionată în jurul penisului în momentul intromisiunii, intensificând sensibilitatea în timpul coitului.[4]
Referințe
modificare- ^ a b Graziottin, Alessandra; Gambini, Dania (), „Anatomy and physiology of genital organs – women”, Handbook of Clinical Neurology (în engleză), Elsevier, 130, pp. 39–60, doi:10.1016/b978-0-444-63247-0.00004-3, ISBN 978-0-444-63247-0, accesat în
- ^ a b O'Connell, Helen E.; Sanjeevan, Kalavampara V.; Hutson, John M. (2005-10), „ANATOMY OF THE CLITORIS”, Journal of Urology (în engleză), 174 (4 Part 1), pp. 1189–1195, doi:10.1097/01.ju.0000173639.38898.cd, ISSN 0022-5347, accesat în 17 februarie 2022 Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor) - ^ a b Lowe, James S.; Anderson, Peter G. (), „Female Reproductive System”, Stevens Lowes Human Histology (în engleză), Elsevier, pp. 337–362, doi:10.1016/b978-0-7234-3502-0.00017-6, ISBN 978-0-7234-3502-0, accesat în
- ^ Puppo, Vincenzo (2013-01), „Anatomy and physiology of the clitoris, vestibular bulbs, and labia minora with a review of the female orgasm and the prevention of female sexual dysfunction”, Clinical Anatomy (în engleză), 26 (1), pp. 134–152, doi:10.1002/ca.22177, accesat în 17 februarie 2022 Verificați datele pentru:
|date=
(ajutor)
Bibliografie
modificareDi Marino, Vincent; Lepiade, Hubert. Anatomic Study of the Clitoris and the Bulbo-Clitoral Organ. Heidelberg: Springer, 2014. 152 p. ISBN 978-3-319-04893-2, doi:10.1007/978-3-319-04894-9