Parte a seriei despre
Capitalism
Concepte

AfacereCapitalCerere și ofertăAntreprenoriatComerț liberCompanieConcurențăDezvoltare economicăPlanificare economicăGlobalizareCorporațieLiberalizareMarginalismMâna invizibilăPiață liberăPiață financiarăInvențieEconomie de piațăEșecul piețeiDrept de proprietatePrivatizareProfitMeritocrațieNaționalizareRecesiuneCriză economicăRegulamentMâna de lucru salariatăBogăție

Sisteme economice

Piață regulatăModelul anglo-saxonModelul nordicModelul asiatic

Teorii economice

Economia clasicăKeynesianismulȘcoala americanăȘcoala austriacăEconomia neoclasicăEconomie de piață

Aspecte sociale

AngajareȘomaj

Origini ale capitalismului

IluminismulRevoluția comercialăFeudalismulRevoluția industrialăMercantilismul

Economiști

Adam SmithJohn Stuart MillDavid RicardoThomas MalthusJean-Baptiste SayMilton FriedmanFriedrich HayekJohn Maynard KeynesAlfred MarshallLudwig von MisesMurray RothbardJoseph SchumpeterThorstein VeblenMax WeberRonald Coase

Vezi și

CorporatismConsumerismGlobalizareAnarho-capitalismLiberalism (economic) • LibertarianismNeo-capitalismProtecționism

Portaluri

Portal capitalismPortal economiePortal filozofiePortal politică

editează

Corporatismul este un sistem politic de reprezentare a intereselor și de elaborare a politicilor în care grupurile corporative⁠(d), cum ar fi asociațiile agricole, muncitorești, militare, de afaceri, științifice, sau profesionale, se adună și negociază contracte sau politici (negocieri colective) pe baza intereselor lor comune.[1][2][3] Termenul derivă din latinescul corpus, „corp”.

Corporatismul nu se referă la un sistem politic dominat de mari interese de afaceri, deși și acestea din urmă sunt denumite „corporații” în vorbirea curentă și în cea legală; termenul corect pentru un asemenea sistem ar fi cel de „corporatocrație⁠(d)”. Corporatismul nu este corupția în politică și nici utilizarea mitei de către grupuri de interese din corporații. Termenii „corporatocrație” și „corporatism” sunt adesea confundate din cauza numelor lor și din cauza utilizării corporațiilor ca organe ale statului.

Corporatismul s-a dezvoltat în anii 1850 ca răspuns la ascensiunea liberalismului clasic și marxismului, susținând cooperarea între clase în locul luptei de clasă. Adepți diverselor ideologii, inclusiv fascismul, comunismul, socialismul, și liberalismul au susținut modele corporatiste.[1] Corporatismul a devenit una din principalele trăsături ale fascismului, iar regimul fascist al lui Benito Mussolini din Italia susținea integrarea totală a intereselor divergente în stat pentru binele comun;[4] neocorporatism mai democratic a îmbrățișat însă adesea tripartismul⁠(d).[5][6]

Ideile corporatiste au fost exprimate începând cu societățile antice greacă și romană, și s-au integrat în învățăturile sociale catolice⁠(d) și în politicile partidelor creștin-democrate. Ele au fost cuplate de diferiți susținători și implementate în diferite societăți de o varietate largă de sisteme politice, inclusiv autoritarismul, absolutismul, fascismul, liberalismul, și social-democrația.[7][8]

  1. ^ a b Molina, Oscar; Rhodes, Martin (). „Corporatism: The Past, Present, and Future of a Concept”. Annual Review of Political Science (în engleză). 5 (1): 305–331. doi:10.1146/annurev.polisci.5.112701.184858. ISSN 1094-2939. 
  2. ^ Wiarda 1997, pp. 27, 141.
  3. ^ Clarke, Paul A. B; Foweraker, Joe (). Encyclopedia of democratic thought. London, UK; New York, US: Routledge. p. 113. 
  4. ^ Davies, Peter Jonathan; Lynch, Derek (). The Routledge Companion to Fascism and the Far Right. Routledge (UK). p. 143. ISBN 0-415-21494-7. 
  5. ^ Slomp, Hans (). European politics into the twenty-first century: integration and division. Westport, Connecticut: Praeger Publishers. p. 81. 
  6. ^ Wiarda, Howard J. (). Corporatism and Comparative Politics: The Other Great "Ism". New York: Routledge. doi:10.4324/9781315481050. ISBN 978-1-315-48105-0. 
  7. ^ Wiarda 1997, pp. 31, 38, 44, 111, 124, 140.
  8. ^ Hicks 1988.

Bibliografie

modificare
  • Wiarda, Howard J. (). Corporatism and comparative politics: the other great "ism" [Corporatismul și politica comparativă: celalalte] (în engleză). Armonk, NY: M.E. Sharpe. ISBN 978-1563247163. 
  • Hicks, Alexander (). „Social Democratic Corporatism and Economic Growth”. The Journal of Politics. Chicago, Illinois: University of Chicago Press. 50 (3): 677–704. doi:10.2307/2131463. ISSN 0022-3816. JSTOR 2131463.