Hemogramă

Hemograma este un examen de laborator care evaluează cantitativ și calitativ elementele figurate (celulele) din sânge. Furnizează informaţii atât despre numărul tuturor tipurilor de celule sanguine, cât şi despre mărimea, forma şi alte caracteristici fizice ale acestora. Termenul desemnează și buletinul care cuprinde rezultatul unui astfel de examen de laborator. Hemograma este una din analizele recomandate în mod uzual pentru evaluarea generală a stării de sănătate. Prin intermediul ei se pot depista anumite disfuncţionalităţi la nivelul organismului, cum sunt anemiile, infecţiile sau diverse alte boli.

Pentru efectuarea unei hemograme complete este necesră recoltarea unei mici cantități de sânge venos, de regulă prin puncție venoasă la nivelul unei vene superficiale. O hemogramă parțială se poate realiza și dintr-o picătură de sânge periferic, recoltată de regulă de la nivelul unui deget al mâinii (la adult) sau de la nivelul călcâiului (la sugari și copiii mici).

Sângele

Articol principal: Sânge.

Sângele este compus dintr-o parte lichidă, numită plasmă, şi o altă celulară. În plasmă sunt prezente o vastă gamă de substanţe cum ar fi: enzime, minerale, lipide, hormoni, glucide, vitamine şi proteine. A doua parte, celulară, este compusă din globule roşii, globule albe. Acesta e probabil cel mai răspândit examen de sânge căci se observă nu doar substanţele care circulă în organism dar e posibil şi să se observe dacă un organ funcţionează sau nu corect.

Hemoglobina

Articol principal: Hemoglobină.

Hemoglobina (Hgb) - este proteina care transportă oxigenul de la plamâni la ţesuturi şi este prezentă în globulele roşii. În drumul spre sângele venos, hemoglobina transportă anhidrida carbonică la plămâni de unde este eliminată prin aerul expirat. Ea se formează în măduva oaselor în acelaşi timp cu eritrocitele imature. Într-o globulă roşie sunt cca 350 milioane de molecule de hemoglobină, dintre care fiecare trnsporta patru molecule de oxigen. Valorile normale: Sunt considerate valori normale cele cuprinse între 14–18 g/100ml pentru bărbaţi şi 12–16 g/100ml pentru femei. Cauza din care valorile sunt mai mari decât media: Valorile mai mari decât media pot fi cauzate de diaree, de dishidratare, de policitemie, de şoc, de transfuzii de sînge repetate, etc. Cauze pentru valorile inferioare mediei: Acestea pot fi cauzate de colagenopatie, de dificit de fier, dificit de vitamină B12, de hemoragii, de infecţii grave, de insuficienţă renală cronică, de leucemie, etc. Pentru sportivi intervalele normale pot fi diminuate cu o unitate.

Globulele roşii

Articol principal: Eritrocit.

Globulele roşii (RBC) sunt celule ale sângelui, numite hematii sau eritrocite, care au forma unui disc plat şi sunt lipsite de nucleu. Acestea transportă oxigenul (fixat în hemoglobină) la celulele din ţesuturi, de unde aduc la plămâni anhidrida carbonică produsă. Valorile normale sunt, pentru bărbaţi, 4,5–6 milioane/mm³; pentru femei, 4–4,5 milioane/mm³. (numărul lor influenţează valorile de hemoglobină).

Globulele albe

Articol principal: Leucocită.

Globulele albe (WBC) - sunt celule ale sîngelui, numite şi leucocite, au un aspect de mici mase gelatinoase incolore,sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru) şi deasemenea fără nucleu. În general acestea au funcţii de apărare împotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la ţesuturile cu bacterii şi substanţe străine, inconjurindule şi distrugindule. Altele produc substanţe numite anticorpi, care neutralizează acţiunea nociva a virusului şi a bacteriilor care eventual penetrează în organism. Pot şi diviate în: Neutrofile - servesc la apărarea organismului de la infecţii, în special cauzate de bacterii. Acestea conţin diverse proteine şi substanţe chimice în stare să distrugă ireversibil membrana organismelor patogene.

Eozinofilele au funcţiunea de apărare a organismului de paraziţi. Numărul lor cresc mai ales în bolile alergice (asma, rinită alergică, urticaria etc) şi pot fi responsabile de anumite simptome caracteristice acestor boli.

Bazofilele - funcţia acestora nu e foarte bine cunoscută,chiar dacă numărul acestora cresc în cazul alergiilor; conţinistamina care eliberată în exces în sînge sau în ţesut provoacă discomfosrt.

Limfocitele se subdivizează în limfocite B, T, Natural Killer etc. Fiecare din acestea are funcţii diverse:

• limfocitele B produc anticorpi, molecule importante pentru apărarea organismului de infecţii
• limfocitele T nu produc anticorpi însă eliberează alte molecule importante pentru apărarea contra infecţiilor, mai ales infecţiile virale. Acestea sunt în stare să recunoască în mod precis celulele străine şi au un rol esenţial în apărarea organismului de la tumori.
• Celulele natural Killer (NK) sunt asemănătoare limfocitelor T.

Dacă numărul de limfocite creşte, infecţia este probabil virotică.

Monocitele - apăra organismul de anumite bacterii, cum ar fi cele care provoacă tuberculoză. Dacă creşte numărul acestora înseamnă că infecţia e provocată de bacteii. Valorile normale sunt de la 4. 000 la 7.000 pe mm3 pentru femei şi de la 5.000 la 8.000 pe mm3 la bărbat.

Neutrofilele constitue 40-75%, eosinofilele 0-7%, basofilele 0-2%, linfocitele 18-50% şi monocitele 2-9%.

Numărul globulelor albe cresc dacă se consuma anumite substanţe că arginină sau periodoc (în caz de sarcină, menstruaţii). În caz că numărul lor scăde corpul este mai mult expus bolilor căci sistemul imunitar slăbeşte.

Hematocritul

Hematocritul (Hct) (plural hematocrite) (sau packed cell volume (PCV) sau erythrocyte volume fraction (EVF)) este masa eritrocitară (de globule roşii) dintr-un volum de sînge, în procente (globule roşii, piastrine şi globule albe). Valorile hematocridului sunt de la 36%-48% la femei şi 40%-53% la bărbaţi. Atleţii au valori de 36%-41% la femei şi 40%-45% la bărbaţi.

Volumul celular mediu (Mean Corpuscular Volume MCV) - (80-95 fL) este valoarea care arată volumul mediu al globulelor roşii şi serveşte la diagnosticarea anemiei. Când MCV este mai mic decât media: anemie microcitică; dacă MCV este mai mare decât valoarea medie: anemie macrocitică.

Concentraţia hemoglobinică medie (Mean Corpuscular Hemoglobin Concentration MCHC) este valoarea concentraţiei de hemoglobină în celula roşie. Valorile normale exprimate în procente oscilează între 31%-37%. Valorile inferioare apar în cazurile de hipocromie.

Red-cell Distribuition Width (RDW) - în procente, între 11%-16% sau absolut între 39-50 fL.

Piastrinele

Piastrinele (PLT), numite si trombocite, sunt corpi ale singelui fara nucleu, de forma unui disc, care au un rol important in procesul de coagulatie. Valorile normale sunt de la 150 la 440 mii/microlitru. Sunt medicamente care influeneaza asupra valorii de piastrine, dintre care pilulile contraceptive sau aspirina. Diminuarea valorii de piastrine, numita trombocitopenie, e din cauza unei imediate transfuzii de singe sau dupa o perioada indelungata de intrebuintare a anumitor medicamente:antibiotice,diuretice,hipoglicemizante.Poate insa sa fie si semnal a diversor boli organice,cum ar fi: anemia, lipsa viteminei B12 si a acidului folic, infectiile virale, leptospiroza, linfoma, malaria, hipertiroida, porpora, infectiile de streptococ, scarlatina, tifos. Aumentarea valorii de piastrine,numita si trombocitoza poate fi din cauza unui supradozaj de vitamina B12 si acid folic, din cauza sarcinii sau unei activitati sportive intense (in ultimele 2 cazuri e considerat un lucru normal fiziologic deaceea nu este luat i consideratie de catre medic).Poate insa sa fie si semn de alte boli cum ar fi tumorile.