Amfetamină
compus chimic
Amfetamina[A] (prescurtare de la alfa‑metilfenetilamină) este un stimulent potent al sistemului nervos central (SNC), utilizat în tratamentul tulburării de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD), narcolepsiei, și obezității. Amfetamina a fost descoperită în 1887 și există sub forma a doi enantiomeri:[B] levoamfetamina și dextroamfetamină.
Note
- A Alte sinonime și denumiri alternative includ: 1-fenilpropan-2-amină (IUPAC name), α-methylbenzeneethanamine, α-methylphenethylamine, amfetamine (Denumirea Comună Internațională), β-phenylisopropylamine, desoxynorephedrine, and speed.[1][2]
- B Enanțiomerii sunt molecule, reprezentând fiecare imaginea în oglindă a celeilalte. Din punct de vedere structural, ele sunt identice, dar de orientare opusă.[3]
Levoamfetamina și dextroamfetamina mai sunt de asemenea cunoscute și ca L-amf sau levamfetamină (Denumirea Comună Internațională(en)[traduceți]), respectiv D-amf sau dexamfetamină (DCI).[1]
Referințe
- ^ a b „Compound Summary”. Amphetamine. PubChem Compound. National Center for Biotechnology Information. . Accesat în .
- ^ „Identification”. Amphetamine. DrugBank. University of Alberta. . Accesat în .
- ^ „Enantiomer”. IUPAC Goldbook. International Union of Pure and Applied Chemistry. doi:10.1351/goldbook.E02069. Arhivat din original la . Accesat în .
One of a pair of molecular entities which are mirror images of each other and non-superposable.