Teatrul din Copou: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Pocor (discuție | contribuții) nou |
Pocor (discuție | contribuții) mm |
||
Linia 3:
| numele_originar =
| foste_nume =
| nume_alternative = Teatrul cel Mare<br>Teatrul de Operă<br>Casa [[Teodor Balș]]
| image = TNI 1846.jpg
| comentariu = Teatrul Național din Copou (litografie de epocă)
Linia 25:
Prima clădire din Iași amenajată pentru a găzdui spectacole de teatru a fost „[[Théâtre des Variétés din Iași|Théâtre des Variétés]]” (Teatrul de varietăți), inaugurată la [[4 decembrie]] [[1832]], după lucrările de transformare realizate de arhitectul [[Johann Freywald]] casei agăi Lascărache Costache.
Crescând numărul trupelor teatrale locale sau în trecere prin oraș, clădirea a devenit repede neîncăpătoare. A fost închiriată de la domnitorul [[Mihail Sturdza]] casa lui [[Teodor Balș]], pe care acesta o moștenise și care slujise drept palat domnesc lui [[Ioniță Sandu Sturdza]]. Clădirea, situată cam la jumătatea distanței între [[Râpa Galbenă]] și [[Parcul Copou]], a fost amenajată de [[Alexandru Costinescu]],<ref>Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologie, ''Istoria românilor'', vol. 1, Editura Enciclopedică, 2003, p. 362, {{ISBN|9789734503810}}</ref> care a realizat „un parter amfiteatral, congiurat cu trei rânduri de lojă și cununat cu o galerie și o scenă întinsă.”<ref name="ziarullumina.ro_2014-05-04">{{Citation | last=Ion Mitican| title=Amintiri din copilăria teatrului românesc| newspaper=Ziarul Lumina| date= 4 ianuarie 2008| url=http://ziarullumina.ro/file-de-poveste/amintiri-din-copilaria-teatrului-romanesc| accessdate=4 mai 2014}}</ref><ref>Mihai Florea, ''Scurtă istorie a teatrului românesc'', Editura Meridiane, 1970, p. 30.</ref>
Inaugurarea a fost realizată la [[22 decembrie]] [[1846]] jucându-se tabloul vivant ''Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg'' de [[Gheorghe Asachi]] și [[vodevil|vodevilul]] ''Vicontele de Letorier'' de Bayard și Dumanoir.<ref>Costin Scorpan, ''Istoria României: enciclopedie : [enciclopedia comparatǎ a istoriei politice a românilor]'', Editura Nemira, 1997, p. 308, {{ISBN|9789735691806}}.</ref> La Teatrul din Copou au fost montate și spectacole de operă, clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru prima dată piesele lui [[Vasile Alecsandri]] având-o ca personaj principal pe [[Coana Chirița]] precum și, la [[26 decembrie]] [[1848]], prima operetă românească, ''[[Baba Hârca]]'', libretul fiind scris de [[Matei Millo]] iar muzica compusă de [[Alexandru Flechtenmacher]].<ref name="ziarullumina.ro_2014-05-04"/><ref name="curierul-iasi.ro_2014-05-04">{{Citation | last=Ion Mitican| title=Marea inaugurare de la 1 decembrie a Teatrului Național| newspaper=Curierul de Iași| date= 12 decembrie 2011| url=http://curierul-iasi.ro/marea-inaugurare-de-la-1-decembrie-a-teatrului-national-4892| accessdate=4 mai 2014}}</ref> Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele trupe române sau străine în turneu aici.<ref>Ioan Massoff, ''Teatrul romînesc: privire istorică'', vol. 7, Editura pentru Literatură, 1978, p. 471.</ref>
| |||