Căile Ferate Române: Diferență între versiuni
Conținut șters Conținut adăugat
Rescuing 14 sources and tagging 4 as dead.) #IABot (v2.0.9.2 |
Retușare Etichete: Editare vizuală Modificare mobilă Modificare de pe versiunea pentru mobil |
||
| (Nu s-au afișat 21 de versiuni intermediare efectuate de alți 13 utilizatori) | |||
Linia 1:
{{trimite|CFR}}
{{Infocaseta Companie
| nume_companie = CFR- Compania Națională de Căi Ferate „Căile Ferate Române”
| logo_companie = [[Fișier:Sigla CFR.svg|200px|Sigla Căilor Ferate Române (CFR)]]
| tip = Societate pe acțiuni
| fondare = [[1 aprilie]] [[1880]] (pe data de [[26 august]] [[1869]] este deschisă prima linie de [[cale ferată]] din țară)
Linia 16 ⟶ 14:
| servicii = [[Electroputere]] Craiova-România
}}
[[Fișier:Electrica 734.jpg|alt=Clasa 40|miniatura|Locomotivă Clasa 40]]
'''Căile Ferate Române''' (CFR) este compania națională de [[transport feroviar]] a [[România|României]]. CFR, ca instituție, a fost fondată în [[1880]], după ce prima cale ferată pe teritoriul actual al României a fost deschisă în [[1854]]. După divizarea companiei, [[CFR S.A.]] a rămas administratorul infrastructurii pentru transportul de călători și marfă pe calea ferată din țară<ref name="cp2009-04-12">[http://www.cfr.ro/CFR_new/infrastructura.htm Prezentare Companie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20170221062607/http://www.cfr.ro/CFR_new/infrastructura.htm |date=2017-02-21 }}, accesat la 12 aprilie 2009</ref> și au fost înființate alte companii deținute integral de stat pentru asigurarea transportului de călători și marfă. Sediul central al CFR este în [[București]], în [[Palatul CFR]], situat în apropierea [[Gara de Nord|Gării de Nord]]. Compania are sucursale [[Regionale CFR|regionale]] în orașele [[Brașov]], [[Cluj-Napoca]], [[Craiova]], [[Constanța]], [[Galați]], [[Iași]] și [[Timișoara]]. Codul internațional [[Lista codurilor de țară UIC|UIC]] este 53-CFR.
Rețeaua feroviară este integrată semnificativ cu alte rețele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de [[transport]] de pasageri și marfă.
Linia 23 ⟶ 21:
== Date economice ==
CFR SA a intrat în anul 2010 cu datorii totale de 2,85 miliarde lei, din care la bugetul de stat de 750 milioane lei și la furnizori de 2,1 miliarde lei (din care 1,4 miliarde lei către furnizorii de energie electrică)<ref name="d2010-08-28">[http://www.wall-street.ro/articol/Economie/81809/CFR-SA-a-intrat-in-noul-an-cu-datorii-de-2-85-mld-lei.html CFR SA a intrat in noul an cu datorii de 2,85 mld. lei], 12 martie 2010, wall-stret.ro, accesat la 28 august 2010</ref>.
[[Fișier:CFR Clasa40.jpg|alt=Cfr Marfă|miniatura|
În același timp, CFR SA avea de încasat de la [[CFR Marfă]] o datorie de peste 180 milioane lei, iar de la [[CFR Călători]] peste 240 milioane lei<ref name="d2010-08-28" />.
La sfârșitul anului 2010, CFR SA avea pierderi de 1,04 miliarde de lei și datorii de 5,36 miliarde lei<ref name="dz2011-03-22">[http://www.wall-street.ro/articol/Companii/98897/CFR-a-incheiat-anul-trecut-cu-datorii-de-5-36-mld-lei.html CFR a incheiat anul trecut cu datorii de 5,36 mld. lei], 9 februarie 2011, wall-street.ro, accesat la 22 martie 2011</ref>.
Linia 29 ⟶ 27:
În aprilie 2009, CFR SA avea datorii 2,1 miliarde [[RON]]<ref name="std2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_81977/datoriile_cfr_infrastructura_reprezinta_dublul_sumei_pe_care_o_va_primi_compania_de_la_buget_in_2009.html Datoriile CFR Infrastructură reprezintă dublul sumei pe care o va primi compania de la buget în 2009]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, accesat la 12 aprilie 2009</ref>, din care 1,2 miliarde RON către furnizorii de electricitate<ref name="stde2009-04-12">[http://www.standard.money.ro/articol_88831/cfr_infrastructura_a_acumulat_datorii_de_peste_600_milioane_lei_catre_cez_si_electrica.html CFR Infrastructură a acumulat datorii de peste 600 milioane lei către CEZ și Electrica]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, accesat la 12 aprilie 2009</ref>.
'''Număr de angajați''' în [[2021]]: 22.213<ref>{{Citat web|url=https://economedia.ro/cfr-cel-mai-mare-angajator-din-romania-din-top-10-jumatate-sunt-companii-de-stat-cine-sunt-cei-mai-mari-100-de-angajatori-din-romania.html|titlu=CFR, cel mai mare angajator din România. Din top 10, jumătate sunt companii de stat/ Cine sunt cei mai mari 100 de angajatori din România|publisher=Economedia.ro|date=2022-06-18|accessdate=2023-03-26|limbă=ro-RO}}</ref> ; în [[2009]]: 27.610<ref name="st2010-03-09">[http://www.standard.money.ro/articol_111240/cncfr_isi_modernizeaza_11_gari__cu_60_mil__euro.html CNCFR își modernizează 11 gări, cu 60 mil. euro] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20091216085933/http://standard.money.ro/articol_111240/cncfr_isi_modernizeaza_11_gari__cu_60_mil__euro.html |date=2009-12-16 }}, 08 decembrie 2009, standard.money.ro, accesat la 9 martie 2010</ref>
'''Cifra de afaceri:'''
* [[2021]]: 2,02 miliarde [[RON|lei]]<ref>{{Citat web|url=https://www.listafirme.ro/societatea-nationala-de-transport-feroviar-de-calatori-cfr-calatori-sa-11054545/|titlu=SOCIETATEA NATIONALA DE TRANSPORT FEROVIAR DE CALATORI CFR CALATORI SA din Sectorul 1 Bdul. Dinicu Golescu 38, CUI 11054545|publisher=www.listafirme.ro|accessdate=2023-03-26|limbă=ro}}</ref>
* [[2010]]: 1,06 miliarde [[RON|lei]]<ref name="dz2011-03-22" />
* [[2009]]: 1,08 miliarde lei<ref name="dz2011-03-22" />
*
* [[Fișier:Căile Ferate Române - personal train.jpg|alt=Tren personal clasa 58|miniatura|[[Desiro|Tren Personal]] clasa 58]][[2008]]: 1,1 miliarde lei<ref name="st2010-03-09" />
* [[2007]]: 1,1 miliarde lei<ref name="st2010-03-09" />
== Istorie ==
{{Articol principal|Lista directorilor generali ai Căilor Ferate Române}}
=== Secolul al XIX-lea ===▼
▲=== Secolul al XIX-lea ===
Prima cale ferată dată în folosință pe teritoriul de azi al României a fost [[calea ferată Oravița–Iam|calea ferată Oravița–Baziaș]] din Banat (1854), pentru trafic de marfă. Prima cale ferată construită pentru trafic de călători a fost [[Calea ferată Timișoara–Jimbolia–Kikinda|calea ferată Szeged–Timișoara]], care a conectat [[Timișoara]] în anul [[1857]] la rețeaua feroviară. Aceasta a fost extinsă în [[anii 1860]]-[[anii 1870|1870]] spre Transilvania (1868), Bucovina, Muntenia și Moldova (1869) și Oltenia (1875). Până la încheierea procesului de desăvârșire a statului român de la 1 decembrie 1918, căile ferate s-au dezvoltat o perioadă în cadrul a două rețele separate; una în vechea Românie și alta ([[Căile Ferate de Stat din Austro-Ungaria|St.E.G.]]) în [[Imperiul Austriac]], care din [[1867]], în urma pactului dualist, a devenit [[Austro-Ungaria]].
Linia 102 ⟶ 103:
* [[CFR Marfă|Societatea Naționala de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă]], operatorul național de marfă;
* Societatea Naționala de Administrare a Activelor Feroviare ,,[http://www.saaf.ro/ SAAF] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080214165800/http://www.saaf.ro/ |date=2008-02-14 }}" - S.A., administrează excesul de active feroviare rezultat în urma reorganizării;
* Societatea Feroviară de Turism ,,[http://www.turismferoviar.ro/ro/index.php S.F.T. – C.F.R.] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090727080655/http://www.turismferoviar.ro/ro/index.php |date=2009-07-27 }}” S. A., a preluat o parte din activele ,,SAAF" și efectuează servicii turistice , administrând trenurile de epocă. În 2016, compania se afla în redresare judiciară<ref>{{Citat web|url=http://www.mt.ro/web14/documente/privatizare-si-management/2016/Anexa%201%20actualizare%20site.doc|accessdate=2016-12-26|publisher=MT.ro|date=2016-06-30|autor=|titlu=Situația participațiilor deținute de M.T., în numele statului român, la data de 30.06.2016, la societățile comerciale și societățile/companiile naționale care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 21/2015, cu modificările și completările ulterioare}}</ref>;
* Societatea de Management Feroviar ,,SMF" (desființată);
* [[Autoritatea Feroviară Română|Autoritatea Feroviara Română]] ([http://www.turismferoviar.ro/ro/index.php AFER] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090727080655/http://www.turismferoviar.ro/ro/index.php |date=2009-07-27 }}) care funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, este organismul de reglementare feroviară al României.
În urma reorganizării Societății Naționale a Căilor Ferate Romane „SNCFR” de la [[1 octombrie]] [[1998]] a fost permis accesul nediscriminatoriu la infrastructura feroviară publică a tuturor operatorilor feroviari licențiați, fapt ce a dus la înființarea de operatori feroviari cu capital privat.
Linia 121 ⟶ 122:
În anul [[2004]] a fost înființată divizia ''CFR Electrificare'', având în administrare circa 10.000 de kilometri de rețea de contact electrificată, 77 de substații de tracțiune și un număr de 3.500 de angajați<ref name="b2010-07-14">[http://www.bursa.ro/on-line/cfr-electrificare-ar-putea-incheia-un-contract-de-colaborare-cu-caile-ferate-iraniene-34132&s=companii_afaceri&articol=34132&editie_precedenta=2008-10-02.html CFR Electrificare ar putea încheia un contract de colaborare cu căile ferate iraniene], 26.09.2008, bursa.ro, accesat la 14 iulie 2010</ref>.
În martie 2010, 10.301 angajați din cei 64.000 ai companiilor CFR au fost disponibilizați<ref name="cot2010-03-08">[http://www.cotidianul.ro/a_doua_armata_a_tarii_cfr_isi_lasa_oamenii_la_vatra-109258.html A doua armată a țării, CFR, își lasă oamenii la vatră] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100309020453/http://www.cotidianul.ro/a_doua_armata_a_tarii_cfr_isi_lasa_oamenii_la_vatra-109258.html |date=2010-03-09 }}, 07 Mar 2010, cotidianul.ro, accesat la 8 martie 2010</ref>.
=== Modernizarea ===
La începutul anilor 2000, a început un program de modernizare pentru a-și îmbunătăți imaginea, care era, și la nivel național, și la nivel internațional, afectată de rapoartele legate de serviciile de proastă calitate. Primele faze ale modernizării au inclus îmbunătățirea trenurilor rapide și InterCity, precum și expansiunea serviciilor InterCity.
[[Fișier:Automotor Desiro (clasa I).jpg|thumb|right|
Pentru a întări creșterea rețelei române InterCity, CFR a achiziționat în anul [[2003]] mai multe garnituri noi de tren [[Siemens AG|Siemens]] [[Desiro]], unele dintre acestea fiind asamblate la [[Arad]].<ref>{{ro icon}} {{citat web| title=Săgeata Albastră revine pe "drumul de fier"| url=http://www.cfr.ro/jf/romana/0301/debut.htm#b| accessdate=10 iulie 2005| archive-date=2011-05-15| archive-url=https://web.archive.org/web/20110515012042/http://www.cfr.ro/jf/romana/0301/debut.htm#b| dead-url=yes}}</ref>
Linia 140 ⟶ 141:
Serviciile CFR continuă să se îmbunătățească. Totuși, unii oameni s-au declarat îngrijorați de faptul că CFR, care încă nu a atins profitabiliatea, nu are mijloacele financiare necesare pentru a susține o modernizare a infrastructurii.
Între 2001 și 2004 a fost reabilitat tronsonul București-Ploiești Vest-Câmpina, urmat de tronsonul Câmpina-Sinaia-Predeal între 2008/2009 și
CFR a inițiat un proiect major de infrastructură în aprilie [[2006]] - modernizarea liniei [[București]] - [[Constanța]], pentru a îmbunătăți viteza maximă ce poate fi atinsă pe această linie (de la 140 km/h acum, la 160 [[km/h]] în [[2008]]). Data finalizării acestui proiect era inițial a doua jumătate a anului
În anul 2013 CFR a demarat un proiect amplu de modernizare a tronsonului [[Sighișoara]] - [[Simeria]] pentru creșterea vitezei de deplasare la 160 km/h pentru trenurile de călători și 120 km/h pentru trenurile de marfă. În februarie 2013 s-a semnat un contract în valoare de 1,13 miliarde de euro pentru reabilitarea tronsonului [[Coșlariu]] - [[Sighișoara]] pe o lungime de 89,5 km. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană cu 740 milioane de euro. Consorțiul Alstom Transport – Alcatel Lucent România – PAS 97 a câștigat licitația pentru lucrările la tronsoanele Coșlariu - Simeria și Coșlariu - [[Sighișoara]] cu o ofertă de 498,2 milioane lei. Lucrările au ca termen de finalizare luna iunie 2015.<ref name="alba24">[http://alba24.ro/foto-lucrarile-la-tronsonul-de-cale-ferata-vintu-de-jos-coslariu-sunt-in-plina-desfasurare-din-2015-trenurile-vor-circula-cu-pana-la-160-kmh-259574.html
Lucrările la tronsonul de cale ferată Vințu de Jos-Coșlariu sunt în plină desfășurare. Din 2015, trenurile vor circula cu până la 160 km/h>], alba24.ro, 12 decembrie 2013, accesat la 21 iunie 2014</ref> Segmentul Fiind terminat în 2021, și din 2023 se circulă cum s-a prevăzut dar parțial, fiindcă până când semnalele luminoase și semafoarele nu vor fi integral montate și actualizate, circulația cu 160 de km/h e compromisă. Pentru lucrările dintre localitățile [[Ațel, Sibiu|Ațel]] și Coșlariu, cu o lungime de 66,2 km, lucrările au fost adjudecate de Impresa iar costurile vor fi de 302 milioane euro. Consorțiul format din Swietelsky, Strabag, Alstom, Arcada, Euro Construct Trading 98 și Transferoviar Grup vor reabilita tronsonul Vințu de Jos - Simeria pentru suma de 302 milioane euro.<ref name="alba24" /> În paralel, s-au reabilitat 41 km din tronsonul Frontiera-Curtici-Simeria.<ref>[http://www.mediafax.ro/social/reabilitarea-a-144-km-de-cale-ferata-pe-traseul-curtici-simeria-va-costa-2-44-miliarde-euro-11754028 Reabilitarea a 144 km de cale ferată pe traseul Curtici - Simeria va costa 2,44 miliarde euro], mediafax.ro, 10 decembrie 2013, accesat la 21 iunie 2014</ref>
Lotul Curtici- Arad/ Ghioroc a fost finalizat în 2016 și de atunci trenurile pot circula de la 140- 160 km/h.
În martie 2020, CFR a semnat un contract cu consorțiul RailWorks, format din Alstom, Arcada, Aktor și Euroconstruct Trading 98, în valoare de 3 miliarde lei, pentru modernizarea tronsonului [[Brașov]] - [[Sighișoara]]. Lucrările se vor desfășura inițial pe două loturi: Brașov - [[Apața, Brașov|Apața]] și [[Cața, Brașov|Cața]] - Sighișoara, pe o lungime totală de 86 km. Lucrările au ca obiective principale mărirea vitezei maxime la 160 km/h, modernizarea stațiilor de cale ferată și lucrări de artă iar, la finalul lucrărilor, ruta va fi scurtată cu 17,72 km. Lucrările au demarat în aprilie 2020 și urmează să se desfășoare pe o perioadă de 9 ani.<ref>[https://www.bizbrasov.ro/2020/04/10/saptamana-viitoare-incep-lucrarile-la-doua-dintre-tronsoanele-caii-ferate-brasov-sighisoara-dupa-modernizare-distanta-ar-urma-sa-fie-parcursa-in-47-de-minute/ Săptămâna viitoare încep lucrările la două dintre tronsoanele căii ferate Brașov – Sighișoara. După modernizare, distanța ar urma să fie parcursă în 47 de minute], bizbrasov.ro, 10 aprilie 2020, accesat la 13 iunie 2020.</ref><ref>[https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-23702184-cfr-semnat-contractul-3-miliarde-lei-pentru-modernizarea-doua-sectiuni-tronsonul-brasov-sighisoara.htm CFR a semnat contractul de 3 miliarde lei pentru modernizarea a două secțiuni de pe tronsonul Brașov - Sighișoara], economie.hotnews.ro, 5 martie 2020, accesat la 13 iunie 2020.</ref>
Din decembrie 2023 linia Cluj Napoca- Oradea/Episcopia Bihor (vamă) a intrat în reabilitare și electrificare până în 2026/2027, și se promite circulația cu 160 de km/h a trenurilor de călători și 120 km/h a trenurilor de marfă.
Din 15 noiembrie 2024 circulă trenul Alstom pe rutele :
Bucureşti Nord – Constanţa;
Bucureşti Nord – Craiova;
Bucureşti Nord – Ploieşti – Braşov – Sighişoara – Alba Iulia – Deva – Arad – Timişoara;
Bucureşti Nord – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Timişoara – Arad;
Bucureşti Nord – Craiova – Târgu Jiu – Deva.
== Infrastructura CFR ==
Linia 162 ⟶ 179:
În prezent rețeaua de cale ferată este reprezentată prin 9 linii magistrale (cunoscute și ca zone<ref>{{Citat web|url=http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/142749|titlu=ORDIN 1584 30/10/2012 - Portal Legislativ|publisher=legislatie.just.ro|accessdate=2021-08-31}}</ref> aferente regionalelor CFR), acestea comunicând între ele cu mai multe linii principale<ref>{{Citat web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-24625399-cum-circula-liniile-principale-cale-ferata-cat-scazut-vitezele-fata-anii-80-39-90-39.htm|titlu=Cum se circulă pe liniile principale de cale ferată și cât au scăzut vitezele față de anii 80' și 90' - Industrie Feroviara - HotNews.ro|publisher=economie.hotnews.ro|date=2021-02-24|accessdate=2021-08-31|limbă=ro}}</ref> (intermagistrale sau submagistrale), iar atât liniile magistrale, cât și cele principale se mai ramifică în numeroase linii secundare<ref>{{Citat web|url=https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-24657454-cum-circula-liniile-secundare-tren-viteze-35-40-frecventa-trenuri.htm|titlu=Cum se circulă pe liniile secundare - Vitezele medii sunt de 35-40 km/h, pe foarte puține secții sunt mai mult de 7-8 trenuri pe sens - Industrie Feroviara - HotNews.ro|publisher=economie.hotnews.ro|date=2021-03-11|accessdate=2021-08-31|limbă=ro}}</ref> (adiacente).
Magistralele 900, 800, 500 și 300 administrate de operatorul național CFR reprezintă principalele artere feroviare din România, acestea acumulând cel mai mare trafic feroviar, îndeosebi cel de mărfuri. Întreaga infrastructură a CFR însumează 13.807 km la care se adaugă cei 6.923 km de linii existente în stații<ref>
{|
Linia 169 ⟶ 186:
=== Viteze ===
Limita de viteză pentru toate trenurile din [[România]] este de 160 km/h, dar singura rută pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteză este [[Magistrala CFR 800|București–Constanța]]. De asemenea, pe rutele [[Magistrala CFR 300|București–Floresti Prahova]] și Km 614[[Arad|-Arad]]-[[Curtici]] se poate circula cu {{dim|140|km/h}}. Pe restul liniilor viteza
Vitezele maxime conform livretului se pot consulta aici: http://www.openrailwaymap.org/
Linia 199 ⟶ 216:
== Scandaluri și critici la adresa CFR ==
CFR a trecut printr-o serie de scandaluri mediatice datorită mai multor nereguli care au fost descoperite în conducerea companiei. Fostul director CFR, [[Mihai Necolaiciuc]], a fost inculpat de [[Direcția Națională Anticorupție]] pentru abuz în serviciu și numeroase prejudicii aduse companiei în perioada 2000-2005. Acesta a fugit însă din țară,<ref>[http://www.romanialibera.ro/a116967/necolaiciuc-judecat-pentru-prejudiciul-adus-cfr.html ''Necolaiciuc, judecat pentru prejudiciul adus CFR''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080404175736/http://www.romanialibera.ro/a116967/necolaiciuc-judecat-pentru-prejudiciul-adus-cfr.html |date=2008-04-04 }} ''România Liberă'' 2 februarie 2008, accesat la 30 mai 2008</ref> sub pretextul tratamentului unei boli, pentru a se sustrage urmăririi penale{{necesită citare}}. Pe numele lui s-au emis mai multe mandate de arestare<ref>http://www.europafm.ro/stiri/interne/2007/martie/17/nou-mandat-de-arestare-european-pentru-mihai-nicolaiciuc/4060/{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>.
Într-un alt caz intens mediatizat, directorul [[Regionala CFR București|Regionalei CFR București]] a fost arestat pentru prejudicierea societății cu peste un miliard și jumătate de lei vechi.<ref>{{Citat web |url=http://www.hotnews.ro/articol_42103-Directorul-CFR-Bucuresti-a-fost-arestat.htm |accessdate=2007-09-19 |titlu=Directorul CFR Bucuresti a fost arestat - Arhiva noiembrie 2007 - HotNews.ro<!-- Titlu generat de un robot --> |archive-date=2007-04-17 |archive-url=https://web.archive.org/web/20070417141121/http://www.hotnews.ro/articol_42103-Directorul-CFR-Bucuresti-a-fost-arestat.htm |dead-url=yes }}</ref> Până în prezent nu a existat nicio condamnare în aceste dosare.
Linia 238 ⟶ 255:
{{commons|Train/Romania}}
* [http://www.cfr.ro Site web oficial]
* [http://www.infofer.ro Mersul trenurilor] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20181102113048/http://www.infofer.ro/ |date=2018-11-02 }}
* [http://www.forumtrenuri.com Forum trenuri, căi ferate din România]
* [http://www.railnet.ro Railnet.ro - Forumul pasionaților de trenuri din România - fotografii, recenzii, excursii feroviare]
Linia 248 ⟶ 265:
* [http://www.tren.transira.ro Mersul trenurilor pe secțiile deservite de operatori feroviari privați] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20111018021411/http://tren.transira.ro/ |date=2011-10-18 }}
* [http://www.regiotrans.ro Regiotrans S.R.L., operator feroviar privat de călători] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090321161824/http://www.regiotrans.ro/mersul_trenului.html |date=2009-03-21 }}
* [http://www.viaterraspedition.ro/regional/regional.php Regional S.R.L., operator feroviar privat de călători] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20071017043710/http://www.viaterraspedition.ro/regional/regional.php |date=2007-10-17 }}
* [http://www.railway.md/ Căile Ferate din Republica Moldova]
* [http://www.poezda.net/ Informații referitoare la mersul trenurilor din Comunitatea Statelor Independente]
Linia 256 ⟶ 273:
{{Companii feroviare europene}}
{{Control de autoritate}}
[[Categorie:CFR| ]]
| |||