Porumb: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat
m Se revine automat asupra unei modificări distructive (scor revertrisk.multilingual: 0.9536295728218569). Greșit? Raportați aici.
Etichetă: Revenire
 
(Nu s-au afișat 35 de versiuni intermediare efectuate de alți 21 de utilizatori)
Linia 1:
{{Taxobox-wd}}
 
| color = lightgreen
| nume = Porumb
| imagine = Maispflanze.jpg
| imagine_lățime = 250px
| imagine_text = Plante de porumb
| regnum = [[Plantae]]
| divisio = [[Magnoliophyta]]
| classis = [[Liliopsida]]
| ordo = [[Poales]]
| familia = [[Poaceae]]
| genus = [[Teosinte|Zea]]
| species = Z. mays
| binomial = Zea mays
| autoritate_binomial = [[Carolus Linnaeus|L.]]
}}
'''Porumbul''' este o [[cereală]] originară din [[America Centrală]] cultivată azi în multe regiuni ale lumii ca plantă alimentară, industrială și furajeră, reprezintă alături de grâu, 80% din producția de cereale. Porumbul aparține familiei [[Poaceae]]. Are tulpina înaltă și groasă, neramificată, care se numește popular „cocean”, cu frunze lungi și ascuțite la vârf, aspre. Pe aceeași plantă se găsesc flori feminine și flori masculine pe aceeași tulpină. Florile masculine se găsesc în vârful tulpinii. Inflorescența este sub forma unui [[spic]] sau [[panicul]]. Florile feminine se găsesc la subsuoara frunzelor.
 
Line 21 ⟶ 7:
În România sunt înregistrate mai multe regionalisme, în graiurile locale porumbul fiind denumit și ''călambuc, ciolomadă, cocenași (pl.), colibaș, cucoriță, cucuruz, gârnișor, mălai, păpușă, păpușoi, tenchi''.<ref>Luiza Seche, Mircea Seche, ''Dicționarul de sinonime al limbii române'', editura Univers Enciclopedic, 1997, ISBN 973-9243-32-0</ref>
 
==Istorie==
[[File:A farmer in the foreground examining the stalks and looking at some ears of corn on some very tall plants, Ontario (20691586748).jpg|miniatura|fermier din [[Ontario]] examinând o plantație de porumb]]
În spațiul românesc, a fost menționat pentru prima dată pe la sfârșitul [[secolul al XVII-lea|secolului al XVII-lea]]. În [[Țara Românească]] este menționată cultivarea lui în timpul domniei lui [[Șerban Cantacuzino]] (1678-1688), iar în [[Țara Moldovei|Moldova]], sub domnia lui [[Constantin Duca|Duca-Vodă]] (1693-1695). În [[Principatul Transilvaniei|Transilvania]] a început să fie cultivat începând cu [[secolul al XVIII-lea]].<ref>{{citat web | title = Istoria porumbului – de la Teosinte la 38 t/ha| website = corteva.ro | url = https://www.corteva.ro/noutati/articole/instoria-porumbului.html | date= 2020-04-30 | accessdate = 2021-05-29}}</ref>
 
==Alcătuirea plantei==
Line 29 ⟶ 16:
Stigmatul pistilului este foarte lung și formează mătasea porumbului.
Fructul este o cariopsă care conține amidon, substanțe proteice și uleiuri.
 
==Compoziție și proprietăți==
[[File:Corn seeds (Unsplash).jpg|miniatura|știulețiȘtiuleți de porumb]]
100 g de porumb fiert – 97 kcal.
Conține 74% amidon. [[Magneziu|Magneziul]], care este prezent în cantități mari în porumb completează într-un mod excelent lipsa acestui element datorată bolilor legate de îmbătrânirea organismului.
 
Boabele de porumb sunt utilizate în industria amidonului, a spirtului, glucozei și dextrinei. Germenii sunt utilizați pentru extragerea uleiului, utilizat în alimentația dietetică. Randamente de extracție: 100&nbsp;kg boabe – 77&nbsp;kg mălai sau 63&nbsp;kg amidon sau 71&nbsp;kg glucoză sau 44 litri alcool sau 50–60&nbsp;kg izomeroză. Porumbul este utilizat în hrana animalelor ca nutreț concentrat (boabe), porumb masă verde (însilozat), tulpini (coceni) în amestec cu uree și melasă, însilozați (nutreț suculent). Particularități fitotehnice: rezistență bună la secetă și căldură, număr relativ redus de boli și dăunători, adaptabilitate la condiții diferite de climă, fiind prășitoare, lasă terenul curat de buruieni, constituie o bună premergătoare pentru multe plante, valorifică bine îngrășămintele organice și minerale, reacționează foarte puternic la irigații, coeficient de înmulțire foarte mare, importantă plantă meliferă și medicinală, prin cantitatea mare de polen pe care o produce.
 
Porumbul are efect împotriva stresului. Este bogat în vitaminele din grupa B, mai ales în vitamina B1, care are efect asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii. 150 grame de porumb acoperă aproximativ 25% din cantitatea necesară de vitamina B1 pentru un adult. Porumbul conține de asemenea un antioxidant de frunte și anume vitamina E, care protejează împotriva artritei. Introducerea porumbului în meniul zilnic micșorează riscul apariției bolilor de inimă și a cancerului. Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit depunerea grăsimii.
 
==Galerie==
<gallery>
[[File:A farmer in the foreground examining the stalks and looking at some ears of corn on some very tall plants, Ontario (20691586748).jpg|miniatura|fermierFermier din [[Ontario]] examinând o plantație de porumb]]
Zea mays.jpg|Știuleți de porumb
Zea mays fraise MHNT.BOT.2011.18.21.jpg|''Zea mays "fraise"''
Line 52 ⟶ 42:
{{species|Zea mays|Porumb}}
{{commons|Zea mays}}
 
==Vezi și==
*[[Schimbul columbian]]
 
==Legături externe==
{{commonscat-inline}}
{{Wikispecies-inline|Zea mays|Porumb}}
 
{{cereale}}
{{Control de autoritate}}
{{Ciot-botanic}}
 
{{Informații bibliotecare}}
[[Categorie:Cereale]]
[[Categorie:Poaceae]]
[[Categorie:Plante originare din America]]
[[Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus]]