Anghel Saligny: Diferență între versiuni

Conținut șters Conținut adăugat
mFără descriere a modificării
(Nu s-au afișat 15 versiuni intermediare efectuate de alți 12 utilizatori)
Linia 5:
| tip_membru = titular}}
}}
'''Anghel I. Saligny''' (n. [[19 aprilie]] [[1854]], [[Șerbănești, Galați|Șerbănești]], [[județul Galați]], [[Principatul Moldovei|Moldova]] - d. [[17 iunie]] [[1925]], [[București]], [[Regatul României]]), [[academician]], [[inginer]] [[Construcții|constructor]], [[ministru]] și [[Pedagogie|pedagog]] [[Români|român]], este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și [[Siloz|silozurilor]] cu structură metalică, respectiv de [[beton]] armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
 
== Biografie ==
[[File:Inginerului Anghel Saligny, 1957, Oscar Han, Constanța, Romania.jpg|thumb|Inginerului Anghel Saligny, 1957, [[Oscar Han]], [[Constanța]]]]
Anghel Saligny s-a născut în data de 19 aprilie 1854, în comuna [[Șerbănești, Galați|Șerbănești]], [[județul Tecuci (interbelic)|județul interbelic, Tecuci]] (actualmente, [[județul Galați]]). [[Tata|Tatăl]] său, [[Alfred Saligny|Alfred Rudolf de Saligny]], descindea dintr-o [[familie]] franceză [[Hughenoți|hughenotă]] iar [[mama]] sa era [[Polonezi|poloneză]].<ref>Lucian Boia: Cum s-a romanizat România, Humanitas, 2015</ref> A avut un [[frate]] cu un an mai mare, [[Alfons Oscar Saligny|Alfons Oscar I. Saligny]] ([[1853]] - [[1903]]), care a devenit un [[chimist]] cunoscut, [[membru corespondent]] al [[Academia Română|Academiei Române]], și o [[soră]], [[Sofia Saligny]], împreună cu care a făcut clasele superioare de liceu la [[Potsdam]].
 
A urmat primele clase de [[școală]] la pensionul de [[Copil|copii]] din Focșani, înființat de tatăl său, Alfred Saligny, pedagog de origine [[franceză]] din [[Alsacia]], stabilit în România, apoi a urmat studiile secundare, la gimnaziul din Focșani, [[Colegiul Național "Unirea" din Focșani|Colegiul Național Unirea]], din aceeași localitate, și ulterior, liceul în [[Germania]], la [[Potsdam]]. Fiind inițial atras de [[astronomie]], a frecventat cursurile [[Universitatea din Berlin|Universității din Berlin]], avându-l ca [[profesor]] și pe celebrul [[fizician]] [[Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz|Hermann von Helmholtz]] ([[1821]] - [[1894]]). În perioada [[1870]]-[[1874]] a urmat studiile inginerești la [[Universitatea Tehnică din Berlin|Școala Tehnică Superioară Charlottenburg]] (''Technischen Hochschule Charlottenburg''), unde erau profesori inginerii [[Johann Wilhelm Schwedler]] și [[Otto Franzius]].
 
A lucrat sub conducerea profesorului [[Georg Christoph Mehrtens]], la construcția [[Calea ferată Cottbus–Frankfurt (Oder)|căii ferate Cottbus-Frankfurt (Oder)]] și, sub conducerea lui [[Gheorghe Duca (inginer)|Gheorghe Duca]] (în perioada [[1877]]-[[1879]]), la construcția [[Calea ferată Ploiești–Brașov|căii ferate Ploiești-Predeal]].
Linia 30:
În anul [[1885]], ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste [[Dunăre]], la [[Cernavodă]]. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât [[Comisia de adjudecare a ofertelor]], alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a [[Căile Ferate Române|Căilor Ferate Române]] iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.
 
Astfel, la [[21 octombrie]] [[1890]], în prezența regelui [[Carol I al României|Carol I]], era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de [[14 septembrie]] [[1895]], în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între [[Fetești]] și [[Cernavodă]], proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
 
Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol ([[1895]] - [[1995]]) de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevărată operă de artă inginerească, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea.
Linia 44:
=== Construcții și structuri ===
* [[Gara Târgu Ocna|„Gara Mare” din Târgu Ocna]] (1884)<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.salina.ro/istoric.html|accessdate = 2017-12-10|autor=salina.ro|titlu=Istoric Salina Târgu Ocna}}</ref>
* „Teledinamicului„Teledinamicul de la Târgu Ocna” (1885) - primul [[funicular]] dedin pe teritoriul actual al[[Regatul României|România]].<ref name=":0" />
* Antrepozitele de la [[Brăila]] și [[Galați]] (1885-1891)<ref name=":1">{{Citat web|url=http://www.descopera.ro/istorie/14127178-anghel-saligny-inginerul-care-a-testat-cu-pretul-vietii-podul-de-la-cernavoda|accessdate = 2017-12-10|autor=descopera.ro|titlu=Anghel Saligny - inginerul care a testat cu prețul vieții podul de la Cernavodă}}</ref>
* [[Silozurile Anghel Saligny]], [[Constanța]] (1909-1915) - primele silozuri de [[beton]] din lume.
Linia 67:
 
== Bibliografie ==
* ''„Anghel Saligny (1854-1925). Aspecte din activitatea sa”'', Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2007 - [http://www.stindard.ro/historicum/saligny_07.pdf recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140819153058/http://www.stindard.ro/historicum/saligny_07.pdf |date=2014-08-19 }}
 
== Legături externe ==
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S]
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/anghel-saligny-315848.htm Anghel Saligny]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 5 iulie 2008, Anca Aldea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/quot-un-roman-intr-adevar-mare-quot-2875017/ "Un roman intr-adevar mare"], 13 octombrie 2006, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică''
* [http://adevarul.ro/locale/galati/doi-galateni-aucontribuit-mod-esential-progresul-omenirii-fotogalerie-1_515d8d0300f5182b8583cad7/index.html Doi gălățeni au contribuit în mod esențial la progresul omenirii FOTOGALERIE], 4 aprilie 2013, Marius Mototolea, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/locale/constanta/anghel-saligny-nicolae-georgescu-roegen-1_516e791f053c7dd83f197cc6/index.html FOTO Românii luminați de la malul mării. Anghel Saligny a garantat cu viața rezistența Podului de la Cernavodă, iar Nicolae Georgescu-Roegen a creat Teoria Bioeconomiei], 17 aprilie 2013, Sinziana Ionescu, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-geniul-unui-elev-mediocru-anghel-saligny-1_516e48f3053c7dd83f1865da/index.html FOTO Geniul unui elev mediocru: Anghel Saligny], 17 aprilie 2013, Borcea Stefan, ''Adevărul''
 
 
{{Președinte al Academiei Române}}
{{Control de autoritate}}
{{Informații bibliotecare}}
 
{{DEFAULTSORT:Saligny, Anghel}}
Linia 92 ⟶ 91:
[[Categorie:Inventatori români]]
[[Categorie:Miniștri ai lucrărilor publice români]]
[[Categorie:Directori ai Căilor Ferate Române]]
[[Categorie:Pedagogi români]]
[[Categorie:Președinții Academiei Române]]
Linia 97:
[[Categorie:Români pe mărci poștale românești]]
[[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]]
[[Categorie:Români de descendențăorigine franceză]]
[[Categorie:Vorbitori ai limbii franceze]]
[[Categorie:Vorbitori ai limbii germane]]