Wikipedia

Anghel Saligny: Diferență între versiuni

Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m typo
(Nu s-au afișat 20 de versiuni intermediare efectuate de alți 14 utilizatori)
Linia 5:
| tip_membru = titular}}
}}
'''Anghel I. Saligny''' (n. [[19 aprilie]] [[1854]], [[Șerbănești, Galați|Șerbănești]], [[județul Galați]], [[Principatul Moldovei|Moldova]] -– d. [[17 iunie]] [[1925]], [[București]], [[Regatul României]]), [[academician]], [[inginer]] [[Construcții|constructor]], [[ministru]] și [[Pedagogie|pedagog]] [[Români|român]], este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și [[Siloz|silozurilor]] cu structură metalică, respectiv de [[beton]] armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
 
== Biografie ==
[[File:Inginerului Anghel Saligny, 1957, Oscar Han, Constanța, Romania.jpg|thumb|Inginerului Anghel Saligny, 1957, [[Oscar Han]], [[Constanța]]]]
Anghel Saligny s-a născut în data de [[19 aprilie]] [[1854]], în comuna [[Șerbănești, Galați|Șerbănești]], [[județul Tecuci (interbelic)|județul interbelic, Tecuci]] (actualmente, [[județul Galați]]). și[[Tata|Tatăl]] asău, murit[[Alfred laSaligny|Alfred dataRudolf de Saligny]], descindea dintr-o [[17familie]] iuniefranceză [[Hughenoți|hughenotă]] iar [[1925mama]], sa era [[BucureștiPolonezi|poloneză]].<ref>Lucian Boia: Cum s-a romanizat România, Humanitas, 2015</ref> A avut un [[frate]] cu un an mai mare, [[Alfons Oscar Saligny|Alfons Oscar I. Saligny]] ([[1853]] - [[1903]]), care a devenit un [[chimist]] cunoscut, [[membru corespondent]] al [[Academia Română|Academiei Române]], și o [[soră]], [[Sofia Saligny]], împreună cu care a făcut clasele superioare de liceu la [[Potsdam]].
 
A urmat primele clase de [[școală]] la pensionul de [[Copil|copii]] din Focșani, înființat de tatăl său, [[Alfred Saligny]], pedagog de origine [[franceză]] din [[Alsacia]], stabilit în România, apoi a urmat studiile secundare, la gimnaziul din Focșani, [[Colegiul Național "Unirea" din Focșani|Colegiul Național Unirea]], din aceeași localitate, și ulterior, liceul în [[Germania]], la [[Potsdam]]. Fiind inițial atras de [[astronomie]], a frecventat cursurile [[Universitatea din Berlin|Universității din Berlin]], avându-l ca [[profesor]] și pe celebrul [[fizician]] [[Hermann Ludwig Ferdinand von Helmholtz|Hermann von Helmholtz]] ([[1821]] - [[1894]]). În perioada [[1870]]-[[1874]] a urmat studiile inginerești la [[Universitatea Tehnică din Berlin|Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg]] (''Technischen Hochschule Charlottenburg''), unde erau profesori inginerii [[Johann Wilhelm Schwedler]] și [[Otto Franzius]].

A lucrat sub conducerea profesorului [[G.Georg Christoph Mehrtens]], la construcția [[Calea ferată Cottbus–Frankfurt (Oder)|căii ferate Cottbus-Frankfurt pe (Oder)]] și, sub conducerea lui [[Gh.Gheorghe Duca (inginer)|Gheorghe Duca]] (în perioada [[1877]]-[[1879]]), la construcția [[Calea ferată Ploiești–Brașov|căii ferate Ploiești-Predeal]].
 
A murit pe 17 iunie 1925, în București.
 
== Opera inginerească ==
 
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială. A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați.
A proiectat liniile ferate Adjud - Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați.
[[File:Silozurile Anghel Saligny 02.jpg|thumb|left|250px|Silozurile Anghel Saligny din portul Constanța]]
Între 1884 - 1889 a lucrat la construcția docurilor și antrepozitelor de la Galați și Brăila, dând soluții total originale, printre care: construcția fundațiilor pe straturi de fascine și piloți pentru cheiuri, a bazinelor de legătură cu Dunărea pentru silozuri și folosirea, pentru prima oară în lume, a betonului armat în construcția silozurilor. Pe baza unor invenții proprii, Anghel Saligny a construit, în premiera mondială, silozurile din beton armat, de la Brăila (1888) și Galați (1889), la numai două decenii după ce francezul Joseph Monier (1823 - 1906) obținuse, în 1867, primul brevet pentru elemente de construcții (grinzi, plăci, stâlpi) din beton armat, acest material puțin studiat în acele timpuri. Silozurile proiectate și executate, sub directa îndrumare a lui Anghel Saligny, puteau cuprinde peste 25.000 tone cereale (aveau 30 m x 120 m la bază și peste 18 m înălțime). Pereții celulelor hexagonale ale silozurilor au fost realizați, tot în premieră mondială, din piese fabricate la sol, sub formă de plăci. Prefabricarea plăcilor la sol, colțurile de rigidizare și de joncțiune, sudura barelor metalice și mecanizarea la montaj constituie alte priorități pe plan mondial. În perioada 1884 - 1901, ca șef al Serviciului docuri, și din 1877, ca Șef al Serviciului lucrărilor noi din Direcția Generală a Căilor Ferate Române, soluționează problema înlocuirii podurilor de lemn cu poduri metalice, cu console fără culee, pe linia ferată Filiași - Târgu Jiu (1886).
Linia 27 ⟶ 30:
În anul [[1885]], ca de obicei când era vorba de mari lucrări inginerești publice, guvernul român a organizat un concurs internațional pentru proiectul unui pod de cale ferată peste [[Dunăre]], la [[Cernavodă]]. Nemulțumită de ofertele prezentate de firme străine, atât [[Comisia de adjudecare a ofertelor]], alcătuită din specialiști români și străini, cât și Direcția generală a [[Căile Ferate Române|Căilor Ferate Române]] iau decizia de a încredința dificila lucrare inginerului român Anghel Saligny și colaboratorilor săi.
 
Astfel, la [[21 octombrie]] [[1890]], în prezența regelui [[Carol I al României|Carol I]], era marcată începerea lucrărilor pentru noul pod. La numai cinci ani de la începerea lucrărilor, în ziua de [[14 septembrie]] [[1895]], în prezența regelui și a unei numeroase și entuziaste asistențe, era inaugurat sistemul de poduri de cale ferată ce traversează Dunărea între [[Fetești]] și [[Cernavodă]], proiectat și construit sub coordonarea lui Anghel Saligny și purtând numele regelui Carol I.
 
Așa cum o dovedește însăși împlinirea unui secol ([[1895]] - [[1995]]) de funcționare neîntreruptă, sistemul de poduri de la Cernavodă este o adevărată operă de artă inginerească, cea mai grandioasă de acest fel din Europa continentală la ora construirii sale și încă multă vreme după aceea.
Linia 40 ⟶ 43:
 
=== Construcții și structuri ===
* Stația [[CFR]]Gara Târgu Ocna|„Gara Mare” din [[Târgu Ocna]] (1884)<ref name=":0">{{Citat web|url=http://www.salina.ro/istoric.html|accessdate =10.12. 2017-12-10|autor=salina.ro|titlu=Istoric Salina Târgu Ocna}}</ref>
* „Teledinamicul American”,de la [[Târgu Ocna]]Ocna” (1885) - primul [[funicular]] de pe teritoriul actual aldin [[România|Regatul României|România]].<ref name=":0" />
* Antrepozitele de la [[Brăila]] și [[Galați]] (1885-1891)<ref name=":1">{{Citat web|url=http://www.descopera.ro/istorie/14127178-anghel-saligny-inginerul-care-a-testat-cu-pretul-vietii-podul-de-la-cernavoda|accessdate =10.12. 2017-12-10|autor=descopera.ro|titlu=Anghel Saligny - inginerul care a testat cu prețul vieții podul de la Cernavodă}}</ref>
* [[Silozurile Anghel Saligny]], [[Constanța]] (1909-1915) - primele silozuri de [[beton]] din lume.
 
=== Căi ferate și poduri ===
* Calea ferată [[Ploiești]]Calea -ferată [[PredealPloiești–Brașov|Ploiești–Predeal]] (1877-1879)<ref name=":1" />
* Calea ferată [[Adjud]]Calea -ferată [[Sfântu Gheorghe–Siculeni–Adjud|Adjud-Târgu Ocna]] (1881-1884)<ref name=":2">{{Citat web|url=https://zdbc.ro/podul-lui-saligny-din-onesti-implineste-130-de-ani/|accessdate =10.12. 2017-12-10|autor=zdbc.ro|titlu=Podul lui Anghel Saligny din Onești împlinește 130 de ani}}</ref>
* Podul„Podul „Alb”Alb”, podul metalic de peste râul Trotuș din [[Onești]] (1881) - primul pod combinat (cale ferată și șosea) din [[România]].<ref name=":2" />
* Calea ferată [[Bârlad]] - [[Vaslui]] - [[Iași]]<ref name=":1" />
* [[Podul Regele Carol I|Podurile Regele Carol I]], [[Fetești]] - [[Cernavodă]] (1890-1895) - cele mai mari din [[Europa]] la acea vreme.<ref name=":1" />
Linia 64 ⟶ 67:
 
== Bibliografie ==
* ''„Anghel Saligny (1854-1925). Aspecte din activitatea sa”'', Ed. Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, București, 2007 - [http://www.stindard.ro/historicum/saligny_07.pdf recenzie] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20140819153058/http://www.stindard.ro/historicum/saligny_07.pdf |date=2014-08-19 }}
 
== Legături externe ==
* [http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S]
* [http://www.jurnalul.ro/jurnalul-national/anghel-saligny-315848.htm Anghel Saligny]{{Legătură nefuncțională|date=octombrie 2022 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}, 5 iulie 2008, Anca Aldea, ''Jurnalul Național''
* [http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/quot-un-roman-intr-adevar-mare-quot-2875017/ "Un roman intr-adevar mare"], 13 octombrie 2006, Ion Bulei, ''Ziarul de Duminică''
* [http://adevarul.ro/locale/galati/doi-galateni-aucontribuit-mod-esential-progresul-omenirii-fotogalerie-1_515d8d0300f5182b8583cad7/index.html Doi gălățeni au contribuit în mod esențial la progresul omenirii FOTOGALERIE], 4 aprilie 2013, Marius Mototolea, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/locale/constanta/anghel-saligny-nicolae-georgescu-roegen-1_516e791f053c7dd83f197cc6/index.html FOTO Românii luminați de la malul mării. Anghel Saligny a garantat cu viața rezistența Podului de la Cernavodă, iar Nicolae Georgescu-Roegen a creat Teoria Bioeconomiei], 17 aprilie 2013, Sinziana Ionescu, ''Adevărul''
* [http://adevarul.ro/locale/focsani/foto-geniul-unui-elev-mediocru-anghel-saligny-1_516e48f3053c7dd83f1865da/index.html FOTO Geniul unui elev mediocru: Anghel Saligny], 17 aprilie 2013, Borcea Stefan, ''Adevărul''
 
 
{{Președinte al Academiei Române}}
{{Control de autoritate}}
{{Informații bibliotecare}}
 
{{DEFAULTSORT:Saligny, Anghel}}
Linia 85 ⟶ 87:
[[Categorie:Familia Saligny|Anghel]]
[[Categorie:Ingineri constructori români]]
[[Categorie:Ingineri constructori de poduri]]
[[Categorie:Inovatori români]]
[[Categorie:Inventatori români]]
[[Categorie:Miniștri ai lucrărilor publice români]]
[[Categorie:Directori ai Căilor Ferate Române]]
[[Categorie:Pedagogi români]]
[[Categorie:Președinții Academiei Române]]
Linia 93 ⟶ 97:
[[Categorie:Români pe mărci poștale românești]]
[[Categorie:Români pe monede și bancnote românești]]
[[Categorie:Români de descendențăorigine franceză]]
[[Categorie:Vorbitori ai limbii franceze]]
[[Categorie:Vorbitori ai limbii germane]]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/wiki/Anghel_Saligny