László Rajk: Diferență între versiuni

'''László Rajk''' (n. [[8 martie]] [[1909]], [[Odorheiu Secuiesc]] – d. [[15 octombrie]] [[1949]], [[Budapesta]]) a fost un politician [[comunism|comunist]] [[Ungaria|ungar]] , fiulfiu al unei familii cu rădăcini [[Germania|germanegermano]] şi -[[secui|secuiestisecuiești]] din [[Ținutul Secuiesc]] din [[Transilvania]], ministru de interne şiși de externe al [[Ungaria|Ungariei]].

SRajk s-a născut caîntr-o fiufamilie alcu unuimulți cizmarcopii dinși Odorheiucu Secuiescrădăcini germane, intr-oca familiefiu cual rădăciniunui germane[[cizmar]] şidin secuieştiOdorheiu Secuiesc. ŞiȘi-a început studiile la Liceulliceul Reformatreformat „Baczkamadarasi Kis Gergely” din [[Odorheiu Secuiesc]], apoi din [[1929]] a urmat cursurile secţieifacultății de [[filologie]], secția [[maghiară]]-[[franceză]], dina cadrul[[Universitatea Universităţiidin de FilozofieBudapesta|Universității din [[Budapesta]]. ÎnSpre [[1930]]deosebire de fratele său mai mare, Endre, care s-a încadratalăturat unor grupări politice de extremă dreapta, László Rajk s-a înregimentat în mişcarea[[1930]] în mișcarea comunistă ilegalistăilegală, în [[1931]] a devenitdevenind membru al KIMSZ şiși al KMP. Din cauza activităţiiactivității în clandestinitate a fost arestat de mai multe ori., Nu şiîntrerupându-a continuatși studiile. DinÎncepând cu anul 1933 a muncitlucrat înca domeniulmuncitor construcţiilorconstructor. În calitate de conducător al grupului comunist din Uniunea NaţionalăNațională a Muncitorilor Constructori din Ungaria a fost unul dintre organizatorii şiși conducătoriipromotorii grevei generale a constructorilor din [[1935]]. La ordinul partidului comunist, în [[1936]] a plecat la [[Praga]], de unde în [[1937]] a plecat în [[Spania]], luândunde a parteparticipat la războiul[[Războiul civilCivil Spaniol]]. A fost delegatul politic şiși secretarul de partid al batalionului maghiar în [[Brigăzile Internaționale|Brigada InternaţionalăInternațională]]. A fost rănit grav în lupte. În [[1939]], după căderea [[Republica Spaniolă|Republicii Spaniole]], s-a refugiat în [[FranţaFranța]], de unde a fost internat. S-a întors în Ungaria la ordinul partidului în toamna lui [[1941]]. În acelaşiacelași an s-a căsătorit cu ''Iulia Földi''. Tot în acelaşiacelași an a fost arestat şiși internatdeținut. Aproape doi ani şiși jumătate a trăit în detenţiedetenție la [[Budapesta]], apoi la [[Kistarcsa]]. După eliberarea saeliberare, în septembrie [[1944]], a devenit secretarul [[Comitetul Central|Comitetului Central]] al partidului, unul dintre conducătorii [[Frontul Maghiar|Frontului Maghiar]], unulși dintre principalii organizatori şiai conducători al mişcăriimișcării de rezistenţărezistență. ElRajk a fost cel care, conform înţelegeriiînțelegerii prealabile dintre celecomuniști două partideși muncitoreştisocialiști, a pregătit programul de acţiuneacțiune solidară a Frontului Maghiar, care a fost semnat de cele două partide la [[10 octombrie]] [[1944]]. În luna decembrie aal aceluiaşiaceluiași an, autorităţileautoritățile au încercat să-l asasineze. L-au dus cu forţaforța la [[Sopronkőhida]], apoi, în [[Germania]], dar prin intervenţiaintervenția fratelui său, [[Endre Rajk]], secretarulsubsecretar de stat în guvernguvernul fascist al partidului Crucilor cu săgeți, a fost eliberat la [[13 mai]] [[1945]], a fost eliberat.

Ajuns acasă, s-a încadratReîntors în activitateaUngaria, partidului şi a politicii interne,Rajk a devenit membru al Comitetului Executiv al PCM şiși deputat în [[Parlamentparlament]]. Între mai şiși noiembrie [[1945]] a fost secretarul PCM peal capitalei Budapestaungare, apoi, între noiembrie [[1945]] şiși martie [[1946]] a devenitfost secretar general adjunct al PCM. La [[20 martie]] [[1946]] a fost numit ministru de interne. În acest post, a interzis şiși a desfiinţatdesființat numeroasecirca instituţii1500 de instituții şiși organizaţiiorganizații care funcţionaufuncționau în spirit religios, naţionalnațional sau democratic (cca. 1500 de astfel de instituţii şi organizaţii), tot elși a organizat şi primele procese politice. La [[5 august]] [[1948]] a fost demis din fruntea [[Ministerul de Interne|Ministerului de Interne]], şiși numit ministru de externe până la [[20 mai]] [[1949]]. La presiunile lui [[Mátyás Rákosi]] (care era gelos pe popularitatea lui Rajk) şiși ale cercului său, Rajk a fost arestat la [[30 mai]] [[1949]] peîn baza unor acuzaţiiacuzații inventate: spionaj pentru imperialiştiimperialiști, colaborare cu poliţiapoliția secretă din perioada horthystă, menţinereamenținerea de relaţiirelații cu comuniştiicomuniștii din [[Iugoslavia]], consideraţiconsiderați din [[1948]] inamici. Scopul procesuluiînscenării a fost, pe de o parte, accentuarea solidarităţiisolidarității cu [[Uniunea Sovietică]] împotriva liderului iugoslavIugoslaviei, [[Tito]], iarși pe altade altă parte teama lui Rákosi de rivalul luisău Rajk şiși reapariţiareapariția conflictelor între comunişticomuniști maghiari autohtonişti„din şiinterior” și cei moscoviţi„externi” sau „moscoviți”. La alegerea victimei, la început Rákosi a oscilat între a [[Nagy Imre]], „autonom” în agricultură, şiși popularul Rajk. Nagy avea relaţiirelații bune în conducerea partidului comunist sovietic, deci sacrificarea lui ar fi fost greu de justificat la Moscova.