Zoltán Bay: Diferență între versiuni

'''Zoltán Lajos Bay''' (n.{{Date [[24 iulie]] [[1900]], [[Gyulavári]] – d. [[4 octombrie]] [[1992]], [[Washington D.C.]]biografice}}) a fost un fizician [[maghiar]], membru al Academiei de Științe a Ungariei. De numele lui se leagă experimentul [[Radar lunar|radarului lunar]], inventarea [[Fotomultiplicator|fotomultiplicatoruluifotomultiplicator]]ului și definirea [[Metru|metruluimetru]]lui pe baza [[Viteza luminii în vid|vitezei luminii]].

Școala elementară a absolvit-o în satul natal, apoi și-a continuat studiile la Colegiul Reformat din Debrețin. Aici a făcut cunoștință cu [[Lőrinc Szabó]], [[Pál Gulyás]] și cu [[ Gyula Illyés]]-personalitate marcantă a literaturii maghiare din secolul al XX-lea.Literatura și artele au constituit principala sferă de interes al tânărului Bay, multă vreme nu s-a putut decide în a-și alege o carieră în domeniul umanist sau a [[Științe ale naturii|științelor naturii]]. Sub influența lecturilor asupra publicațiile științifice ale lui [[Loránd Eötvös]], se decide să-și aleagă cariera de fizician. După absolvirea școlii medii se înscrie la Universitatea de Științe Péter Pázmány din Budapesta pe care-l absolvă în [[1924]]. În anii studenției, Bay a fost membru al Colegiului Eötvös, o instituție care promova tinerele talente în domeniul științelor și artelor. După absolvirea studiilor superioare este numit preparator la Institutul de fizică teoretică din capitala ungară. În anul [[1926]] obține titlul de doctor în fizică, primind calificativul ''Magna cum laude''. Disertația de doctorat avea ca temă [[Teoria moleculară|teoria moleculară]] a [[Fenomene magnetooptice|fenomenelor magnetooptice]] ale mediilor transparente.Cu acestăaceastă lucrare, Bay se afiliază noului curent de dezvoltare dominant al fizicii și anume [[Fizică atomică|fizicii atomice]].

Bay, după terminarea studiilor universitare, a petrecut patru ani la [[Berlin]] ca bursier al Collegium Hungaricum (Institutul maghiar din Berlin) și Notgemeinschaft der Deutschen Wissenschaften (Fundația germană pentru științe). Capitala germană în perioada șederii lui Bay, a fost la apogeul vieții științifice germane; aici activau personalități ca [[Max Planck]], [[Albert Einstein]], [[Erwin Schrödinger]], [[Max von Laue]]. În perioada activității sale din Germania, Bay a lucrat în cadrul Physikalisch-Technische Reichsanhalts, unde a dezvoltat un nou tip de [[Surse de lumină|sursă de lumină]] [[Raze ultraviolete|ultravioletă]] cu mare [[putere de emisie]] bazată pe [[Spectru|spectrulspectru]]l continuu al hidrogenului.

Între anii [[1927]]–[[1930|30]] a lucrat sub conducerea lui Bodenstein în cadrul Institultului de fizică și chimie a Universității din Berlin.Pe baza seriei de experimente efectuate aici, a demonstrat pentru prima oară pe cale [[Spectroscopie|spectroscopică]], faptul că [[Azot|azotulazot]]ul gazos chimic activ conține atomi liberi de azot.Ca o recunoaștere a meritelor științifice din anii petrecuți în Germania, este numit conferențiar universitar la catedra de fizică teoretică a Universității din [[Seghedin]].

[[Imagine:Szeged-bayzoltan.jpg|thumb|Bustul lui Zoltán Bay la [[Seghedin]] (opera sculptorului [[Sándor Tóth (sculptor)|Sándor Tóth ]] )]]

Din [[1936]] își continuă activitatea științifică în cadrul laboratoarelor trustului [[Tungsram]] și la Politehnica din Budapesta (Budapesti Műszaki Egyetem). Aceste laboratoare erau în aceea perioadă cele mai bine echipate laboratoare din Ungaria. Trustul Tungsram investea sume importante în dezvoltarea aparatajelor electrice și electronice de vârf și acorda sprijin substanțial cercetărilor fundamentale de fizică și chimie. În anii petrecuți la Tungsram, Bay a brevetat nenumărate invenții printre care cele mai importante sunt brevetele mondiale:

În anul [[1938]], cu sprijinul financiar al Tungsram-ului înființează și organizează catedra de fizică atomică din cadrul Politehnicii budapestane. Laboratoarele catedrei au fost dotate cu aparatură de ultimă oră și au fost lansate cercetări fundamentale în premieră mondiale. Cea mai notabilă realizare al lui Bay din această perioadă a fost inventarea și perfecționarea multiplicatorului electronic (fotomultiplicatorul), un dispozitiv care permite amplificarea selectivă a undelor electromagnetice, la ora actuală larg utilizat în tehnica detectării și măsurării din domeniul fizicii atomice.