Metafizică: Diferență între versiuni

[[Fișier:Aristotle by Raphael.jpg|thumb|right|180px| '''Aristotel''' aşaașa cum a fost imaginat de [[Rafael|Rafael Sanzio]] mult mai tărziutârziu]]

[[Fișier:Sanzio 01 Plato Aristotle.jpg|thumb|left|190px|[[Platon]] și [[Aristotel]], de [[Rafael]] (Stanza della Segnatura, [[RomeRoma]]). Aristotel este privit ca "părintele" metafizicii.]]

'''Metafizica''' ([[limba greacă|greacă]] μετά (meta) = "după"„după”, φυσικά (phisiká) = "cele„cele despre natură"natură”) este un domeniu al [[filozofie]]i aal cărui obiect de studiu îl constituie explicarea naturii [[Lume (filozofie)|lumii]]. Este studiul [[Ființă (filozofie)|ființei]] și [[Ființare (filozofie)|ființării]], deci al [[Realitate|realității]].<ref name="BECA">Geisler, Norman L. "Baker Encyclopedia of Christian Apologetics" page 446. Baker Books, 1999</ref>

Ca principale subiecte în discuțiile metafizice se pot enumera: [[Dumnezeu]], [[Nemurirea]], [[Libertatea]], [[Sufletul]], [[Fiirea/Existența|Firea/Existența]], [[Spiritul]], [[Natura]].

Metafizica adresează gândirii întrebări de tipul, "Care„Care este natura realității?"”, "Există„Există [[Dumnezeu]]?"” sau "Care„Care este locul [[om]]ului în [[Univers]]?" ”.

O ramură esențială a metafizicii este [[ontologia]], investigarea [[Categorii de ființe|categoriilor]] de lucruri care există în lume și a relațiilor dintre acestea. Metafizicianul încearcă să clarifice noțiunile prin care oamenioamenii înțeleg lumea, incluzând [[Existență (filozofie)|existența]], noțiunea de [[Obiect (filozofie)|obiect]], [[Proprietate (filozofie)|proprietatea]], [[spațiu]]l, [[timp]]ul, [[cauzalitate]]a, [[Interconexiunea|interconexiunile]] și [[posibilitate]]a.

Mult mai recent, termenul metafizică a fost asociat pentru a caracteriza subiecte care sunt "deasupra"„deasupra” sau "în„în afara"afara” acestei lumi fizice, neavând o conotație ontologică academică. Termenul "metafizică"„metafizică” folosit într-un sens peiorativ, având denominarea de senzațional, [[supranatural]], asociat cu alte [[Pseudoștiință|pseudoștiințeștiințe]] cum ar fi [[spiritism]]ul, "citirea"„citirea” în [[Puterea cristalelor|cristale]], [[Rună|rune]] sau [[tarot]], [[prezicerea viitorului]], [[ocultism]]ul, [[etc.]] nu este recunoscut de filozofia academică, aidoma sus-numitelor pseudoștiințe care nu au nimic de-a face cu metafizica.

Noțiune complexă și destul de disputată în însăși esența sa, cuvântul Metafizică, folosit ca titlu, a fost probabil prima dată menționat explicit de către editorul postum al operelor lui [[Aristotel]], [[Andronicus din Rhodos]].

Cuvântul „metafizică” însuși este compus. [[Meta]] (după) + [[physika]] (cele fizice) (''Meta ta physika'') însemnând în accepțiunea lui Andronicus din Rhodos, după operele antume (originale sau inițiale) ale marelui gânditor grec, '''[[Aristotel]]'''.

În accepțiunea sa mult mai aproape de noi în timp (să zicem [[Fred Sommers]] și [[Bertrand Russell]]), '''metafizica''' este un domeniu al filozofiei ce conține atât [[ontologia]] cât și [[cosmologia]]. Ba mai mult, conform lui [[C. I. Lewis]] '''metafizica''' ar cuprinde ontologia și [[epistemologia]], "ca„ca discipline filozofice ... preocupate de natura realului doar atât cât această problemă este specifică metodei reflexive."”