Differentie inter li versiones de «Judeisme»
m Bot: Removet: sa:यहूदी धर्म (deleted) |
No edit summary |
||
(19 intermediari versiones de 11 usatores non es monstrat) | |||
Linea 1: | Linea 1: | ||
{{Infobox religion|name=Judeisme|native_name=יַהֲדוּת|foto=Judaismo.jpg|caption=Judeic objectes.|classification=Abrahami|theology=[[Monoteistic]]|members=circa 14-15 milliones.|founder=[[Abraham]]|ministers=[[Rabinnos]]}} |
|||
Li '''Judeisme''' es li [[religion]] de judeos. |
|||
Li '''Judeisme''' es li max old [[Abrahami religion]]. It have presc 4,000 annus, de qui nómine es [[Judéos]], e veni de [[Israel]]. It es li max old [[monodeist]] religion. Li Judéos considera li Judeisme quam li expression de li contrate que Deo constatat con li Hebréos - lor antecessors. |
|||
Li [[Ancian Testament]] de [[bible]] es li sant libro de Judeisme. |
|||
Li [[Tora]] es un part de un plu grand textu conosset quam li [[Tanak]]. Li Takan li anc conosset quam li [[Hebreic Bible]] al seculari scoleros de religion, e quam li [[Ancian Testament]] al Cristians. Li hebreic parol posse significa "docentie" o "lege", ma "Tora" es anc un general término por quelcunc alti Judeic textu quel expande li original [[Quin libres de Moses]]. Li textes de Judeisme influentiat tis de altri Abrahami religions, includente [[Cristianisme]] e [[Islam]]. |
|||
{{Religion}} |
|||
Hodíe, hay mult different species de Judeisme, principalmen: [[Ortodox Judeisme]] , [[Conservativ Judeisme]], e [[Reformat Judeisme]]. Ortodox e Conservativ Judeisme secue [[Halaka]] (li judeic lege), ma Reformat e plu liberal. |
|||
[[Category:Religion]] |
|||
Li Judéos esset un [[etnoreligiosi gruppe]], quel include ti queles converte al Judeisme, e ti queles nascet Judeistic. Li population del Judéos es circa 14.7 milliones. Cira 50% del Judéos logia in li [[Israel]], e circa 40% del Judéos logia in li [[Unit States de America]] e [[Canada]]. |
|||
[[ace:Yahudi]] |
|||
[[af:Judaïsme]] |
|||
== Quintessentie doctrines == |
|||
[[als:Judentum]] |
|||
{{Buxe|align=right| missage= |
|||
[[am:አይሁድና]] |
|||
'''Li principies del Crede''' |
|||
[[an:Chudaísmo]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, es li Creator e Conductor de omni quel ha esset creat; Il sol ha fat, fa, e va far omnicos. |
|||
[[ar:يهودية]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, es Un, e que non hay unita in quelcunc manniere quam Su, e que Il sol es nor Deo, quel esset, e es, e va esser. |
|||
[[arc:ܝܗܘܕܝܘܬܐ]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, ne have un córpor, e que Il es líber de omni qualitá de afere, e que ne posse hay quelcunc (corporal) comparation con Il alquant. |
|||
[[arz:يهوديه]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, es li unesim e li ultim. |
|||
[[ast:Xudaísmu]] |
|||
# Mi crede con perfect fide al Creator, Beat es Su Nómine, e al Il sol, prega es corect, e que it ne es corect por pregar al quelcunc ente altri que Il. |
|||
[[az:İudaizm]] |
|||
# Mi crede con perfect fide que omni parol del Profetes es ver. |
|||
[[ba:Йәһүҙилек]] |
|||
# Mi crede con perfect fide li profetie de Moses nor instructor, pace esse del il, esset ver, e que il esset li chef del profetes, ambi tas queles precedet il e tas queles sequet il. |
|||
[[bar:Judntum]] |
|||
# Mi crede con perfect fide que li tot Tora quel es nu in nor possesion es li sam que li un dat a Moses, pace esse del Il. |
|||
[[bat-smg:Jodaėzmos]] |
|||
# Mi crede con perfect fide que li ti tora ne va esser changeat e que nequande va hay un altri Tora de li Creator, Beat es su Nómine. |
|||
[[be:Іудаізм]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, save tot acte de homan entes e tot lor pensas, quam it es scrit, "Qui fassonat li cordies de tot ili, Qui comprende tot lor actes." ([[Psalms]] 33:15). |
|||
[[be-x-old:Юдаізм]] |
|||
# Mi crede con perfect fide quel Creator, Beat es Su Nómine, recompensa tas queles conserva Su comandamentes e castiga tas queles infracte tas. |
|||
[[bg:Юдаизъм]] |
|||
# Mi crede con perfect fide in li veni de li [[Jewish messianism|Mesiach]]; e benque il posse tarda, támen, yo atenda omni die por su veni. |
|||
[[bjn:Agama Yahudi]] |
|||
# Mi crede con perfect fide que va hay un reascentie de li mortes in li tempór quel va pleser li Creator, Beat es Su Nómine, e Su Mention va esser exaltat por sempre e sempre|source=—[[Maimonides]]<ref name="JEarticles">{{JewishEncyclopedia|author=[[Kaufmann Kohler|Kohler, Kaufmann]]; [[Emil G. Hirsch|Hirsch, Emil G.]] |title=Articles of Faith|url=http://www.jewishencyclopedia.com/articles/1832-articles-of-faith}}</ref>}} |
|||
[[bn:ইহুদি ধর্ম]] |
|||
[[bo:ཡིའུ་ཐའེ་ཆོས་ལུགས།]] |
|||
Dequam Cristianisme e Islam, ne hay universalente fixat articules de crede, pro que lor incorporation in li liturgia. Mult scolares ha provat unificar li quintissentie doctrines de Judeisme, ma omni formular ha critica. Li max popular de tis formulations es [[Malmonides' decitri principies del crede]]. Secun Malmonides, quelcunc Judéo quel abnege mem un de tis principies es un apostatico e un heritico. Dunc, [[Reformet Judeisme]] secue sol li prim quin principies. |
|||
[[br:Yuzevegezh]] |
|||
[[File:Judaica.jpg|thumb|Judeistic objectes: Shabbat candelieros, [[Tanak]], [[Yad]] etc.]] |
|||
[[bs:Judaizam]] |
|||
[[ca:Judaisme]] |
|||
== Judeistic identitá == |
|||
[[ceb:Hudaismo]] |
|||
Secun Ortodox e Conservativ Judeisme, un Judéo es un person de qui matre es un Judéos, o un person quel har convertet al Judeisme. Ili crede que un Judéo es un Judéo por sempre. Li Reformet Judeisme dit que un Judéo es un person de qui matre o patre es un Judéo, o educat als un Judéo, e que un Judéo qui converte ne es un Judéo. |
|||
[[ckb:ئایینی یەھوودییەت]] |
|||
[[co:Ghjudaisimu]] |
|||
== Adoration == |
|||
[[crh:Yeudilik]] |
|||
=== Prega === |
|||
[[cs:Judaismus]] |
|||
Judéos prega tri vezes in un die, in li matine, li posmídí, e in li vespér. In li vacanties e Shabbat, ili prega un quatresim vez. Li prega commun besona un [[Minyan]], un gruppe di deci Judéos. |
|||
[[cv:Иудейсем]] |
|||
[[cy:Iddewiaeth]] |
|||
[[ |
[[Category:Religion]] |
||
[[de:Judentum]] |
|||
[[diq:Cıhudiye]] |
|||
[[dv:ޔަހޫދީދީން]] |
|||
[[el:Ιουδαϊσμός]] |
|||
[[en:Judaism]] |
|||
[[eo:Judismo]] |
|||
[[es:Judaísmo]] |
|||
[[et:Judaism]] |
|||
[[eu:Judaismo]] |
|||
[[ext:Judaísmu]] |
|||
[[fa:یهودیت]] |
|||
[[fi:Juutalaisuus]] |
|||
[[fiu-vro:Judaism]] |
|||
[[fo:Jødadómur]] |
|||
[[fr:Judaïsme]] |
|||
[[frp:Judâismo]] |
|||
[[fur:Ebraisim]] |
|||
[[fy:Joadendom]] |
|||
[[ga:An Giúdachas]] |
|||
[[gd:Iùdhachd]] |
|||
[[gl:Xudaísmo]] |
|||
[[hak:Yù-thai-kau]] |
|||
[[he:יהדות]] |
|||
[[hi:यहूदी धर्म]] |
|||
[[hif:Judaism]] |
|||
[[hr:Judaizam]] |
|||
[[ht:Jidayis]] |
|||
[[hu:Zsidó vallás]] |
|||
[[hy:Հուդայականություն]] |
|||
[[ia:Judaismo]] |
|||
[[id:Agama Yahudi]] |
|||
[[ig:Judaism]] |
|||
[[io:Judaismo]] |
|||
[[is:Gyðingdómur]] |
|||
[[it:Ebraismo]] |
|||
[[ja:ユダヤ教]] |
|||
[[jv:Agama Yahudi]] |
|||
[[ka:იუდაიზმი]] |
|||
[[kab:Tudayt]] |
|||
[[kk:Иудаизм]] |
|||
[[kl:Juutit]] |
|||
[[kn:ಯಹೂದಿ ಧರ್ಮ]] |
|||
[[ko:유대교]] |
|||
[[krc:Иудейлик]] |
|||
[[ksh:Jüddedom]] |
|||
[[ku:Cihûtî]] |
|||
[[kw:Yedhoweth]] |
|||
[[ky:Иудаизм]] |
|||
[[la:Religio Iudaica]] |
|||
[[lad:Djudaismo]] |
|||
[[lb:Juddentum]] |
|||
[[lbe:ЖугьутӀнал дин]] |
|||
[[lez:Иудаизм]] |
|||
[[li:Joededom]] |
|||
[[lij:Ebraiximo]] |
|||
[[ln:Boyúda]] |
|||
[[lt:Judaizmas]] |
|||
[[lv:Jūdaisms]] |
|||
[[mg:Jodaisma]] |
|||
[[mk:Јудаизам]] |
|||
[[ml:യഹൂദമതം]] |
|||
[[mr:ज्यू धर्म]] |
|||
[[ms:Agama Yahudi]] |
|||
[[mt:Ġudaiżmu]] |
|||
[[mwl:Judaísmo]] |
|||
[[my:ဂျူးဘာသာ]] |
|||
[[mzn:یهودیت]] |
|||
[[nah:Judaísmo]] |
|||
[[nap:Ebraismò]] |
|||
[[nds:Jodendom]] |
|||
[[nds-nl:Jeudendom]] |
|||
[[new:यहुद धर्म]] |
|||
[[nl:Jodendom]] |
|||
[[nn:Jødedommen]] |
|||
[[no:Jødedom]] |
|||
[[nrm:Judaïsme]] |
|||
[[nso:Sejuda]] |
|||
[[oc:Judaïsme]] |
|||
[[os:Иудаизм]] |
|||
[[pap:Judaismo]] |
|||
[[pdc:Yuddedum]] |
|||
[[pih:Judaism]] |
|||
[[pl:Judaizm]] |
|||
[[pnb:یہودیت]] |
|||
[[ps:يهوديت]] |
|||
[[pt:Judaísmo]] |
|||
[[qu:Hudyu iñiy]] |
|||
[[rm:Giudaissem]] |
|||
[[ro:Iudaism]] |
|||
[[ru:Иудаизм]] |
|||
[[rue:Юдаїзм]] |
|||
[[sah:Иудаизм]] |
|||
[[scn:Judaismu]] |
|||
[[sco:Judaism]] |
|||
[[sh:Judaizam]] |
|||
[[simple:Judaism]] |
|||
[[sk:Judaizmus (náboženstvo)]] |
|||
[[sl:Judovstvo]] |
|||
[[so:Yuhuuda]] |
|||
[[sq:Judaizëm]] |
|||
[[sr:Јудаизам]] |
|||
[[stq:Juudendum]] |
|||
[[sv:Judendom]] |
|||
[[sw:Uyahudi]] |
|||
[[szl:Judajizm]] |
|||
[[ta:யூதம்]] |
|||
[[te:జుడాయిజం]] |
|||
[[tg:Дини яҳудӣ]] |
|||
[[th:ศาสนายูดาห์]] |
|||
[[tl:Hudaismo]] |
|||
[[tpi:Judaisim]] |
|||
[[tr:Yahudilik]] |
|||
[[tt:Yəhüd dine]] |
|||
[[ug:يەھۇدى دىنى]] |
|||
[[uk:Юдаїзм]] |
|||
[[ur:یہودیت]] |
|||
[[uz:Yahudiylik]] |
|||
[[vi:Do Thái giáo]] |
|||
[[wa:Djudayisse]] |
|||
[[war:Judaismo]] |
|||
[[yi:יידישקייט]] |
|||
[[zh:犹太教]] |
|||
[[zh-classical:猶太教]] |
|||
[[zh-min-nan:Iû-thài-kàu]] |
|||
[[zh-yue:猶太教]] |
Actual version de 26 octobre 2022, hora 05:57
Judeisme | |
---|---|
יַהֲדוּת | |
Classificatie | Abrahami |
Teologie | Monoteistic |
Membres | circa 14-15 milliones. |
Fundator | Abraham |
Ministres | Rabinnos |
Li Judeisme es li max old Abrahami religion. It have presc 4,000 annus, de qui nómine es Judéos, e veni de Israel. It es li max old monodeist religion. Li Judéos considera li Judeisme quam li expression de li contrate que Deo constatat con li Hebréos - lor antecessors.
Li Tora es un part de un plu grand textu conosset quam li Tanak. Li Takan li anc conosset quam li Hebreic Bible al seculari scoleros de religion, e quam li Ancian Testament al Cristians. Li hebreic parol posse significa "docentie" o "lege", ma "Tora" es anc un general término por quelcunc alti Judeic textu quel expande li original Quin libres de Moses. Li textes de Judeisme influentiat tis de altri Abrahami religions, includente Cristianisme e Islam.
Hodíe, hay mult different species de Judeisme, principalmen: Ortodox Judeisme , Conservativ Judeisme, e Reformat Judeisme. Ortodox e Conservativ Judeisme secue Halaka (li judeic lege), ma Reformat e plu liberal.
Li Judéos esset un etnoreligiosi gruppe, quel include ti queles converte al Judeisme, e ti queles nascet Judeistic. Li population del Judéos es circa 14.7 milliones. Cira 50% del Judéos logia in li Israel, e circa 40% del Judéos logia in li Unit States de America e Canada.
Quintessentie doctrines
[modificar | redacter fonte]Dequam Cristianisme e Islam, ne hay universalente fixat articules de crede, pro que lor incorporation in li liturgia. Mult scolares ha provat unificar li quintissentie doctrines de Judeisme, ma omni formular ha critica. Li max popular de tis formulations es Malmonides' decitri principies del crede. Secun Malmonides, quelcunc Judéo quel abnege mem un de tis principies es un apostatico e un heritico. Dunc, Reformet Judeisme secue sol li prim quin principies.
Judeistic identitá
[modificar | redacter fonte]Secun Ortodox e Conservativ Judeisme, un Judéo es un person de qui matre es un Judéos, o un person quel har convertet al Judeisme. Ili crede que un Judéo es un Judéo por sempre. Li Reformet Judeisme dit que un Judéo es un person de qui matre o patre es un Judéo, o educat als un Judéo, e que un Judéo qui converte ne es un Judéo.
Adoration
[modificar | redacter fonte]Prega
[modificar | redacter fonte]Judéos prega tri vezes in un die, in li matine, li posmídí, e in li vespér. In li vacanties e Shabbat, ili prega un quatresim vez. Li prega commun besona un Minyan, un gruppe di deci Judéos.