arcuitură

Romanian

Etymology

From arcui +‎ -tură.

Noun

arcuitură f (plural arcuituri)

1. arch

Declension

Declension of arcuitură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) arcuitură	arcuitura	(niște) arcuituri	arcuiturile
genitive/dative	(unei) arcuituri	arcuiturii	(unor) arcuituri	arcuiturilor
vocative	arcuitură, arcuituro		arcuiturilor